Crestinii ortodocsi intra de astazi în Saptamâna Mare sau Saptamâna Patimilor, fiind totodata ultima saptamâna din postul Sfintelor Paste, saptamâna în care, potrivit traditiei, postul si rugaciunea se intensifica pentru a primi cum se cuvine bucuria Învierii. Totodata, Saptamâna Mare mai este cunoscuta si sub denumirea de Saptamâna Deniilor, în care crestinii merg seara la biserica, cel putin începând din Miercurea Mare. Ce slujbe se savârsesc în biserici si ce superstitii exista Astazi, în prima zi a saptamânii, se citeste, mai înainte de toate, istoria lui Iosif cel preafrumos, patriarhul din Vechiul Testament în care Biserica a vazut preînchipuirea lui Hristos. Tot astazi se face pomenirea smochinului celui neroditor, blestemat de Iisus înainte de intrarea în Ierusalim. În ceea ce priveste superstitiile, astazi, femeile încep curatenia de Paste, se scoate totul din casa si se aerisesc încaperile, pentru ca toate relele de peste iarna sa se curateasca. Martea din Saptamâna Mare mai este numita si Martea Seaca, fiind dedicata predicii de pe Muntele Maslinilor, când Iisus a anticipat distrugerea marelui Templu si Patimile Sale. În Martea Seaca exista superstitia ca taranii trebuie sa se spele ritualic pentru a seca bolile. Tot astazi se fac însa si vraji rele, care se învârt în jurul ideii de secare. În ziua de miercuri, denia îl pomeneste pe Iuda, apostolul care l-a vândut pe Iisus. Tot astazi se aminteste de Maria, femeia desfrânata care i-a spalat picioarele Mântuitorului si s-a cait pentru pacatele sale. În anumite zone exista obiceiul ca miercuri seara, dupa asfintit, copiii sa mearga la colindat si sa primeasca oua pentru a le înrosi. În Joia mare se citesc cele 12 Evanghelii si sunt amintite patru momente importante, spalarea picioarelor apostolilor de catre Hristos, Cina la care Iisus i-a strâns în jurul sau pe Apostoli si la care s-a instituit Taina Împartasaniei, rugaciunea din gradina Ghetsimani si prinderea Mântuitorului de catre cei care doreau sa îl ucida. Astazi, potrivit traditiei populare, se înrosesc ouale pentru Paste si se tine „post uscat”, cu mâncare uscata, la biserici nu se trag clopotele ci doar se bate toaca, iar crestinii care s-au spovedit se împartasesc. Fetele nemaritate pot sa îsi afle ursitul daca în timpul citirii celor 12 Evanghelii leaga câte un nod pe o sfoara, iar apoi pun aceste noduri sub perna. În acea noapte îsi vor visa ursitul. În Vinerea Mare sau Vinerea Neagra, rememoram aducerea la judecata a Mântuitorului, dar si Patimile Sale. Tot în aceasta seara se cânta Prohodul si se ocoleste biserica de trei ori si se trece pe sub Sfântul Aer (Epitaf) de trei ori. În ziua de vineri exista traditia de a tine post negru, iar cei care nu pot face asta pot mânca urzici, iar în mâncare nu se pune otet. Se crede, de asemenea, ca daca ploua în aceasta zi anul va fi manos, iar daca te scufunzi în apa rece de trei ori vei fi tot anul sanatos. Femeile nu au voie azi sa coase, sa tese, nu pot coace pâine. În Sâmbata Mare este ziua în care trupul Mântuitorului Iisus s-a odihnit în mormânt, fiind zi de reculegere. Seara, în bisericile ortodoxe se aprind luminile, anuntând ca se apropie Învierea. În ziua Sâmbetei Mari, conform traditiei, femeile se spala pe cap, se piaptana si se îmbraca în cele mai bine haine pentru a merge la slujba de Înviere. Tot azi se termina toate treburile casei, cu grija ca în cuptor toate vasele sa se puna doar cu mâna dreapta, iar numarul tavilor sa fie cu sot.
