Rectorul Universitatii „Al.I. Cuza” a pierdut unul dintre cele trei procese pe care le deschisese împotriva unor organe de presa. Fostul ministru al justitiei, Tudorel Toader, deschisese actiunile în justitie pentru a remedia „atingerile aduse imaginii, onoarei, demnitatii si reputatiei sale”. Toader se simtise jignit de articole publicate de posturile de radio „Deutsche Welle” si „Europa Libera”, ca si de un jurnalist botosanean. Magistratii Tribunalului iesean au apreciat ca cel putin „Deutsche Welle” nu a încalcat nicio lege. În actiunea îndreptata împotriva „Deutsche Welle”, Toader a cerut „constatarea încalcarii onoarei, demnitatii, reputatiei si vietii private, cu semnificative prejudicii de imagine, prin savârsirea unei fapte juridice ilicite constând în publicarea articolului de presa cu titlul «Închisorile din România: gândaci, plosnite si tentative de suicid»“. Publicat pe 7 iulie 2022, articolul facea un bilant al aplicarii legii recursului compensatoriu. Din cei 16.200 de detinuti eliberati în baza acestei legi, 1.834 fusesera condamnati pentru omor, iar 762 pentru viol. În decurs de doi ani de aplicare a legii, aproximativ 1.000 de detinuti eliberati recidivasera. „Au fost înregistrate, pe lânga alte infractiuni, crime, violuri, molestarea sexuala a copiilor”, se mentiona în articol. Textul facea o prezentare a conditiilor din penitenciarele românesti si a functionarii sistemului judiciar în comparatie cu situatia din restul Europei. Numele lui Tudorel Toader era mentionat o singura data, în expresia „lege promovata de fostul ministru al Justitiei Tudorel Toader în guvernarea PSD”. „Sunt tinta unei campanii sistematice de denigrare” În actiunea sa, Toader a afirmat ca fusese tinta unei campanii sistematice de denigrare, textul incriminat fiind doar unul dintre peste 85 de articole similare publicate de Deutsche Welle. Drept compensatie, Toader a cerut obligarea postului de radio la plata unor despagubiri în valoare de 2 milioane lei, la retragerea articolului de pe pagina de internet si la publicarea hotarârii judecatoresti de condamnare în trei cotidiane cu acoperire nationala. Principalul argument adus de Toader a fost ca legea recursului compensatoriu fusese initiata în noiembrie 2016, când prim-ministru era Dacian Ciolos, iar ministru al Justitiei, Raluca Alexandra Pruna. În aprilie 2017, ministerul Justitiei, condus acum de Tudorel Toader si-a exprimat dezacordul fata de forma legii care ajunsese la Senat, iar în iunie, ministerul a sustinut sesizarea de neconstitutionalitate a legii. De cealalta parte, reprezentantii Deutsche Welle au invocat jurisprudenta europeana în privinta presei, aratând ca nu se poate pune problema unei raspunderi delictuale daca jurnalistul este de buna-credinta si exista o minima baza factuala pe care se bazeaza articolul. Or, atunci când legea fusese atacata la Curtea Constitutionala, Toader nu comunicase acesteia nici macar un punct de vedere al ministerului, în care sa-si prezinte dezacordul. În alte situatii, ministrul pledase personal la CCR în apararea unor exceptii de neconstitutionalitate. De data aceasta, nu o facuse. De altfel, articolul contestat de Toader vorbea despre consecintele legii, nu despre consecintele faptelor personale ale ministrului. Nu ministrul era atacat în articol, ci legea. „Articolul pretins defaimator nu are nimic din ceea ce ar putea fi succeptibil de a fi calificat drept rea-credinta. Este un articol de opinie în care sunt prezente doar judecati de valoare, vizând consecintele unei legi a carei procedura de adoptare si control constitutional s-a realizat în mandatul de ministru de justitie al reclamantului. Articolul incriminat contine judecati de valoare, opinii circumscrise unei baze factuale de necontestat, iar tonalitatea scriiturii, metaforele, întrebarile retoric dubitative ale discursului jurnalistic incriminat nu pot fi considerate prin ele însele defaimatoare întrucât, atât în doctrina cât si în practica, s-a decis constant ca acestea sunt admisibile câta vreme ele reprezinta judecati de valoare, facute cu buna credinta, o minima baza factuala si cu referire la persoane publice”, au afirmat reprezentantii Deutsche Welle. Autorul articolului incriminat nu îl insultase pe Toader în niciun fel Conform legii, pentru antrenarea raspunderii delictuale trebuie sa existe o fapta ilicita savârsita cu vinovatiei si care sa aduca un prejudiciu reclamantului. Prin actiunea lui Toader, magistratii Tribunalului au fost chemati practic sa puna în balanta dreptul acestuia la protejarea imaginii si dreptul jurnalistului la libera exprimare. Judecatorii au remarcat ca autorul articolului incriminat nu îl insultase pe Toader în niciun fel. De altfel, tema articolului nici nu era persoana fostului ministru, ci conditiile din închisori si consecintele legii recursului compensatoriu. În acest context, magistratii au amintit de un caz din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, Thorgeirson vs. Islanda. Autorul unei scrisori deschise caracterizase politistii drept „bestii în uniforma” sau „indivizi redusi la vârsta mintala a unui nou-nascut”, iar limbajul sau nu fusese considerat excesiv, întrucât incitau la reforma politiei. Un om politic, prin însasi functia ocupata, trebuie sa-si asume o critica chiar exprimata într-un limbaj dur. De altfel, într-un articol din „Adevarul”, mentionat de judecatori, Tudorel Toader este numit în clar „autorul moral al crimelor comise în urma eliberarilor prin recursul compensatoriu”. Judecatorii au apreciat ca autorul articolului care îl indignase pe Toader nu manifestase rea-credinta si îsi sprijinise materialul pe o baza factuala suficienta. De altfel, era vorba de un material de opinie, menit sa atraga atentia asupra problemelor nascute din aplicarea legii. „Analizând scopul demersului jurnalistic si raportat la constructia articolului, se concluzioneaza ca pârâtii justifica interesul publicului pentru închisorile din România si pentru soarta fostilor detinuti, iar procedând astfel, pârâtul nu a actionat cu rea credinta, ci doar a urmarit sa informeze opinia publica, si-a îndeplinit datoria de a raspândi informatii si idei asupra unor subiecte de interes general, chiar daca aceasta implica uneori în mod inerent afectarea reputatiei persoanei vizate si nu a avut intentia de a afecta în mod gratuit reputatia reclamantului”, au conchis magistratii. Actiunea fostului ministru a fost respinsa ca neîntemeiata. Tudorel Toader mai are însa posibilitatea apelului.
