Moment istoric pentru învatamântul iesean: la Universitatea de Stiintele Vietii “Ion Ionescu de la Brad” a fost lansat AgriTech, proiectul cu cea mai mare valoare din istoria universitatii iesene: 25 de milioane de euro. Finantat prin Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR) – Componenta 15 – Educatie, proiectul va permite USV Iasi si partenerului sau principal, Universitatea Tehnica „Gh. Asachi” din Iasi (UTI), sa construiasca un întreg complex la Ezareni, în comuna Miroslava, destinat învatamântului dual. Pregatirea viitorilor absolventi ai AgriTech se va face în functie de cerintele concrete ale firmelor iesene, care de multe ori nu îsi gasesc specialisti cu studii medii, pentru anumite meserii. Concret, a explicat prof. dr. Gerard Jitareanu, rector al USV Iasi la lansarea proiectului „Construire infrastructura pentru învatamânt dual – AGRITECH”, aceasta implica constructia la Ezareni, pe terenul USV Iasi, a unui întreg campus pentru pregatirea elevilor în învatamânt profesional si tehnic. Cum va arata campusul Campusul va cuprinde un camin studentesc cu o capacitate de aproximativ 140 locuri, distribuite în 70 camere, o cladire multifunctionala, care include cantina pentru aproximativ 200 de persoane, sali de curs, cabinet medical, birouri pentru personal, o sala de sport de dimensiune medie, cu o capacitate în tribuna de 100 locuri, o cladire pentru receptia produselor, care va include si un laborator de analiza a produselor. Într-o alta cladire vor fi dezvoltate cinci ateliere de practica, pentru specialitati agricole: unul pentru simularea proceselor din ferma, altul pentru medicina veterinara, doua pentru digital farming în sectorul vegetal, respectiv zootehnic, si unul pentru practica în industria alimentara. Iar o alta cladire le va fi destinata elevilor care fac practica în specialitatile sisteme industriale avansate, mecanica smart, inginerie chimica si design industrial si inginerie civila, arhitectura si prospectiuni terestre. “Sunt 100 de hectare, tot ce înseamna curti constructii, hale si microproductie si 107 hectare teren agricol pentru practica, experimente în câmp, pe suprafata fermei. Acolo va fi construit acest campus. În tara se vor dezvolta zece proiecte pentru învatamântul dual, dar acesta este singurul din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est”, a mai precizat rectorul Gerard Jitareanu. 50- teorie, 50- practica “Capacitatea este de 200 de elevi pe an si vor fi împartiti pe specializari. Iar specializarile pe care le vom pregati vor depinde de cerintele operatorilor economici. Asa functioneaza învatamântul dual, operatorii economici dau comanda, solicita, «am vrea un numar de absolventi în aceasta specializare». Facem grupe de lucru, de învatare, iar noi, universitatile si colegiile, asiguram pregatirea teoretica si pregatirea practica în campus. Iar activitatea se va desfasura si în firmele care solicita absolventii de învatamânt dual. Activitatea se va desfasura cam cu 50- teorie, 50- practica si în al doilea an se poate ajunge la 55-60- practica si diferenta pregatire teoretica. Insistam pe pregatirea practica. Cei care termina liceul si dupa aceea termina învatamântul dual au o diploma echivalenta învatamântului post-liceal. Dar ei vor putea în acelasi timp sa continue la nivel de universitate, la nivel de licenta. Si atunci si acest nivel de licenta poate fi normal, ca acum, sau dual. Pentru acest tip de învatamânt de licenta înca nu s-au elaborat norme, dar noi ne pregatim în avans, pregatim campus, pregatim locuri de practica, urmând ca la nivel de ARACIS sa se elaboreze planuri de învatamânt, strategii, pe baza care o sa se faca o finantare. Si sa se stabileasca tipul de diplome care se vor acorda”. Termenul de finalizare a campusului este al doilea trimestru al anului 2026, ceea ce îi face pe cei doi rectori parteneri în proiectul AgriTech sa spere ca în 2027 prima generatie de elevi din sistemul de învatamânt dual din Iasi îsi va putea începe cursurile si practica. Pentru dezvoltarea consortiului de la Iasi, initial, USV si Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi Iasi (UTI) au început separat demersurile, a marturisit prof. dr. Dan Cascaval, rector al UTI Iasi: „Noi am început, de fapt, simultan. Apoi, vazând conditiile din ghidul de finantare, a fost clar pentru noi ca cea mai de succes formula era un parteneriat. Pot sa spun ca prin acest proiect cred ca sunt cei mai multi bani adusi în Iasi în ultimii ani. Daca adaugam si sumele aduse prin proiectele de digitalizare ale fiecarei universitati, iata, înca aproape 20 milioane de euro de la fiecare universitate, iata ca universitatile iesene sunt un motor clar de atragere a banilor, si nu putini, în ultimii ani”. La nivel national vor fi 10 campusuri În Planul National de Redresare si Rezilienta a fost prevazuta alocarea a 338 de milioane de euro pentru dezvoltarea celor zece consortii regionale si pentru dezvoltarea si dotarea a zece campusuri profesionale integrate. “Una dintre principalele probleme cu care se confrunta Învatamântul Profesional si Tehnic în momentul de fata, se arata în PNNR, este ineficienta pregatirii practice, explicabila prin cel putin trei categorii de factori: ● raportul inadecvat dintre teorie si practica (mai cu seama în cazul învatamântului liceal tehnic); ● lipsa sau slaba calitate a dotarii din atelierele scoala; ● pregatirea modesta a personalului de specialitate din scoli si absenta unor raporturi contractuale clare între scoala si potentialii angajatori, mai ales pentru anumite specializari sau parteneriate foarte recente”. Acelasi document, care a stat la baza constituirii consortiilor pentru învatamântul dual, mai argumenteaza ca “ Învatamântul Profesional si Tehnic (ÎPT) nu poate functiona într-un mod eficient în lipsa unui parteneriat solid cu partenerii sociali, mai ales cu cei din mediul economic, astfel încât sa se poata realiza învatarea la locul de munca. (...) Pâna în prezent, numarul total al operatorilor economici, implicati în pregatirea practica a primei generatii de absolventi de învatamânt dual certificati, a atins cifra de 236. 53- dintre operatorii economici implicati în învatamântul dual, care au devenit angajatori, au preluat ca forta de munca aproximativ o treime din numarul total al absolventilor de învatamânt dual certificati, din promotia 2020”. Din consortiul AgriTech mai fac parte, alaturi de cele doua universitati iesene, un liceu tehnologic din Miroslava, patru colegii tehnice sau agricole si de industrie alimentara din Falticeni, Iasi si Târgu Neamt, doua municipii (Iasi si Falticeni), un oras (Târgu-Neamt) si o comuna (Miroslava), dar si cinci societati comerciale. 18 milioane de euro vor intra în ferma de la Ezareni Proiectul e important, sustine prof. Dan Cascaval, si pentru ca “le confera elevilor de liceu o motivatie sa aleaga o universitate. Sa stie clar de ce o aleg. Pentru ca, în prezent, foarte multi merg, cumva, orbeste. Ori, prin acest proiect, vazând ce se întâmpla într-o universitate sau în cealalta, elevii de liceu pot sa aleaga în cunostinta de cauza un drum, o cariera”. „Este cel mai mare proiect din istoria universitatii noastre, cel mai mare proiect de infrastructura din istoria noastra”, a insistat si rectorul USV Iasi, care a adaugat: “Cea mai mare parte a acestei sume va fi investita în campusul de la Ezareni, actuala ferma Ezareni, deci pâna la 18 milioane de euro din cele 25, sunt alocate pentru constructii noi, pentru utilaje, echipamente si tot ceea ce înseamna digitalizare, informatizare. Va fi un campus foarte modern si speram ca va atrage companii private, care la rândul lor sa solicite pregatirea unor absolventi”. Directorul Departamentului pentru Relatii cu Mediul Economic din cadrul Universitatii de Stiintele Vietii, prof. dr. Stefan Gavril, atrage însa atentia asupra a doua mari provocari cu care se va confrunta AgriTech: „Prima se refera la realizarea infrastructurii tehnice, într-un timp scurt si, din experienta pe care o am, ne dam, ma scuzati, nu stiu daca sa spun, ne dam cu stângul în dreptul administrativ si ne întârziem. Intram în jocul licitatiilor si trec 2-3 ani. Sper sa nu ajungem în acest joc, în aceasta capcana. Si a doua provocare e reprezentata de doua tipuri de interese: este interesul mediului privat, si interesul universitatilor si al scolilor. Aceste doua interese, în salile de curs si la conferinte, par ca sunt convergente, ca sunt împreuna. În realitate, în ultimii 30 de ani, cumva am mers pe doua drumuri paralele. Si acum o sa ne vina destul de greu sa ne punem din nou la aceeasi masa, noi, universitarii, sa ne readaptam curricula intereselor din mediul privat, iar mediul privat trebuie sa înteleaga care este tendinta economiei în general”. Berdan (Electra): „ar fi o solutie foarte buna învatamântul dual” L-am întrebat pe Marian Berdan, CEO si fondator al Grupului de firme Electra daca crede ca învatamântul dual va reusi sa furnizeze specialistii pe care, în prezent, firmele îi gasesc cu mare greutate sau nu îi gasesc deloc. “Noi, oamenii de afaceri, ne plângem mereu unul altuia ca nu mai gasim angajati, nu sunt oameni pregatiti, nu mai exista pasiune pentru meserie la cei tineri, nu mai exista dorinta de a deveni cei mai buni. Învatamântul dual ar fi o solutie foarte buna - dar pentru noi ar trebui sa îi pregateasca pe elevi si pe partea de electronica si electrotehnica – ar fi o solutie foarte buna învatamântul dual, asa cum spuneam, cu conditia sa se faca si carte asa cum trebuie”. Învatamântul dual va fi, se pare, terenul pe care mediul academic si cel economic vor desfasura negocieri si vor face concesii, iar succesul acestui tip de învatamânt depinde mult de încrederea pe care oamenii de afaceri o vor avea în noile scoli. Însa, mai spune Stefan Gavril, cercetarea si învatamântul vor “victoriza” economia României: „România importa astazi mâncare de opt miliarde de euro. Opt miliarde de euro înseamna 3,2- din PIB. Iar 3,2- din PIB înseamna finantarea întregului învatamânt românesc. Importam de opt miliarde, exportam de trei, si avem un deficit de cinci miliarde de euro. Daca ne unim eforturile, în urmatorii, nu stiu, 10 ani, daca am reduce acest deficit si am devenit exportator net, am avea bani pentru dezvoltarea scolii, a cercetarii, pentru a victoriza economia României. De aici rezulta importanta relativa a acestui proiect”.
