Judecatorii au respins solicitarea lui Cristin Zamosteanu care voia sa anuleze avizul negativ primit de la Directia pentru Cultura. Turnul urma sa aiba 155 de metri, dar i s-a aprobat o cladire cu parter, de 2,6 metri. Pentru ca acest zgârie-nori urma sa se ridice în zona centrului istoric, chiar în zona de protectie a Bisericii Albe, Directia i-a cerut lui Zamosteanu un PUZ pentru o zona construita protejata. Afaceristul mai are o sansa, deoarece sentinta nu este definitiva. Proiectul blocului zgârie-nori de pe Elena Doamna a fost blocat în instanta. Tribunalul a respins solicitarea investitorului Cristin Zamosteanu de anulare a avizului negativ dat de Directia Judeteana pentru Cultura. Hotarârea Tribunalului nu înseamna ca Zamosteanu nu va mai putea construi nimic în intersectia cu Anastasie Panu. Doar ca în locul unui turn de 155 de metri va putea fi ridicata o cladire doar cu un parter de 2,6 metri înaltime. Proiectul turnului de pe Elena Doamna a fost initiat în 2007 de Investexpert SRL Vaslui, societate detinuta de un cetatean italian, o firma italiana si un satean din Rosiori, comuna Bunesti-Averesti. Planul urbanistic zonal a fost aprobat de Consiliul Local în 2009, iar proiectul a fost preluat ulterior de Cristin Zamosteanu. În 2017, acesta a solicitat Directiei pentru Cultura avizul favorabil necesar obtinerii autorizatiei de construire. Au fost aprobate doar consolidarea versantului, construirea parcarii subterane si împrejmuirea terenului, mentionându-se ca înaltimea maxima admisa peste cota terenului este de 2,6 metri. În ianuarie 2020, municipalitatea a emis în favoarea lui Zamosteanu un certificat de urbanism privitor la construirea unui imobil de birouri si apartamente în regim hotelier, iar în martie acesta a solicitat din nou Directiei pentru Cultura avizarea întregului proiect. Raspunsul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice a fost însa negativ, mentionându-se ca avizarea unei constructii mai înalte ar fi trebuit sa faca obiectul unui plan urbanistic specific zonelor protejate, care sa ia în considerare si monumentele istorice aflate în apropiere. Decizia a fost contestata de M. Chim SRL în fata Tribunalului, societatea invocând lipsa unei analize efective a documentatiei tehnice depuse si care ar fi aratat ca viitoarea cladire nu va afecta vizibilitatea monumentelor istorice din zona. Hotarârea CL din 2009 privind aprobarea PUZ fusese atacata în instanta de Prefectura, dar actiunea fusese respinsa. Prin urmare, aprobarea unei constructii de 155 metri ramasese în vigoare. În replica, reprezentantii Directiei Judetene pentru Cultura au aratat ca CL aprobase o constructie de 155 metri înaltime fara sa aiba avizul favorabil al Ministerului Culturii. Aceasta, desi zona face parte din centrul vechi al orasului, iar terenul pe care urma sa fie ridicat blocul se afla în zona de protectie a Bisericii Albe. De altfel, vechiul Plan Urbanistic General al Iasului stabilea o înaltime maxima a cladirilor din zona de doar 20 de metri. Lipsa unui PUZ pentru zone construire protejate nu putea fi suplinita de studii de altimetrie si alte documentatii tehnice depuse de M. Chim SRL la dosar. În 2020, M. Chim depusese la DJC practic acelasi dosar ca în 2017, neputându-se astepta sa primeasca alt raspuns. "Aceasta constructie urma sa fie amplasata într-o zona protejata, cu multiple monumente istorice de valoare nationala si universala, afectând în mod vadit si iremediabil aspectul zonei si creând un potential factor de distrugere în timp a monumentelor istorice din zona respectiva, ca urmare a faptului ca aceasta constructie imensa porneste de la o adâncime foarte mare, cu mult sub nivelul fundatiilor constructiilor de patrimoniu din zona si se dezvolta pe o înaltime de circa 100 metri de la nivelul solului, afectând grav viziunea asupra monumentelor istorice riverane", au argumentat reprezentantii DJC. În analiza cazului, magistratii Tribunalului au mentionat ca Zamosteanu nu putea invoca faptul ca hotarârea CL prin care îi fusese aprobat proiectul era înca în vigoare. Actiunea Prefecturii fusese respinsa prin prescriere, fara ca instanta sa fi analizat legalitatea actului în sine. Apoi, existenta unei hotarâri favorabile a CL nu putea duce la obligarea Directiei pentru Cultura sa emita si ea o decizie favorabila. Fusese avizata efectuarea lucrarilor care nu necesitau un plan urbanistic specific si nu putea fi impusa avizarea întregului proiect fara întocmirea documentatiei necesare. Decizia Tribunalului, de respingere a plângerii M. Chim SRL nu este definitiva, ea putând fi atacata cu recurs.
