Banalul drum al pungii de gunoi de sub chiuveta pâna la centrul de valorificare deseuri s-a dovedit o nuca mult mai tare decât si-a imaginat oricine: simplu cetatean sau oficial local ori guvernamental. Sistemul de Management Integrat al Deseurilor, finalizat în sfârsit la Iasi cu finantare din doua programe europene, cu chiu cu vai si cu ani de întârzieri, mai are doar un „mic” hop de trecut: sa atinga scopul pentru care a fost creat. Concret: sa recicleze mai mult, fata de procentul prea mic de acum, din tot ce arunca oamenii la gunoi. Un ajutor esential vine daca aruncam deja selectat gunoiul propriu, în pubelele special destinate. Aici, se pare, nicio suma, oricât de mare, de la UE sau din alta parte, înca nu ar fi suficienta. Totusi, încet, desi sub asteptarile de la lansarea proiectelor sau chiar de la taierea panglicilor, lucrurile par a merge în directia buna. La mai bine de 15 ani de când au aparut primele schite ale Sistemului de Management Integrat al Deseurilor din judetul Iasi, în sfârsit totul functioneaza. Pe hârtie, caci la ghena de gunoi de lânga bloc treaba sta cu totul altfel. La începutul anului 2006, Guvernul Tariceanu adopta un memorandum legat de sistemul iesean, alaturi de cele similare din Satu Mare si Sibiu, care erau printre primele din România, urmat de o hotarâre de guvern (537/2006) care le includea pe toate într-o serie de împrumuturi în suma de 1,44 miliarde de euro, pentru finantarea investitiilor prioritare de mediu si gospodarire a apelor. În cele din urma, suportul financiar avea sa vina din partea Uniunii Europene. Realizarea proiectului si punerea lui în functiune aveau însa sa aiba punct final abia peste 15 ani, dupa multe impedimente: în luna aprilie 2021. Atunci a pornit si Sectia mecano-biologica - ultima instalatie complexa din tot sistemul, care a mai avut nevoie de câte ceva ca sa înceapa sa mearga. Câteva datorii mai vechi Despre aventura prelungita a pungii cu gunoi catre groapa si, ulterior, spre depozitul ecologic, am relatat de-a lungul acestor ani. Primul pas a fost închiderea clasicei gropi de la marginea municipiului Iasi (Tomesti), si gasirea terenului pentru construirea Depozitului ecologic. L-au identificat un pic mai departe, în Tutora, aproape de Prut. Localnicii au cerut la schimb refacerea drumurilor comunei, datorie pe care Consiliul Judetean a achitat-o cu greu. Si astazi, drumul spre depozit este unul jalnic, un off-road pentru masinile (multe dintre ele noi) de salubritate. Consolarea pentru moment e ca se afla printre prioritatile noii Strategii de modernizare a infrastructurii rutiere din judet, asumata în iunie 2021 de Consiliul Judetean Iasi. Înainte si dupa aparitia fondurilor europene Noul amplasament de la Tutora a fost la început sarcina Primariei Iasi. Dar, pentru ca în judet mai functionau trei depozite de deseuri neconforme, la Pascani, Hârlau si Târgu Frumos, în hora a trebuit sa intre si Consiliul Judetean. În 2009 s-a înfiintat Asociatia Intercomunitara de Dezvoltare pentru Salubritate (ADIS), din care fac parte acum toate cele 98 de primarii din judet si CJ. Trecerea de la finantarea de la bugetul de stat la cea europeana s-a facut greu. A trebuit parcurs un întreg slalom legislativ, de anulare a unor hotarâri si ordonante de guvern, înainte sa fie obtinut avizul Comisiei Europene. Pe undeva, tocmai aceasta întârziere a facut posibila fazarea (amânarea) unor etape fara sa fie impuse penalitati sau corectii. Cine a pus banii: UE, RO si iesenii Sistemul de Management Integrat al Deseurilor de la Iasi a ajuns sa fie finantat prin doua programe europene: Programul Operational Sectorial Mediu (2007-2013) si Programul Operational Infrastructura Mare (2014-2020). Primul contract a fost semnat în mai 2013, cu termen de finalizare luna iulie 2016. Al doilea acord a fost încheiat în mai 2017, cu termen de finalizare octombrie 2018, prelungit pâna în toamna lui 2019. Cu totul, proiectul a costat 69,35 de milioane de euro: 55,1 milioane, costuri eligibile (42,2 milioane, din cele doua programe europene, 7,8 milioane, de la bugetul de stat, 0,5 milioane din bugetul local, iar 4,5 milioane de euro provin din asa-numitul non-funding gap), si 14,25 milioane de euro, cele neeligibile - reprezentând contributie locala. Aici, nu merge fara autorizatie de functionare la incendiu Capacitatea depozitului ecologic este de circa 2 milioane mc/an. Dar, pentru ca depozitul ecologic de la Tutora este singurul aprobat pentru tot judetul, sistemul a fost completat cu patru statii de sortare (la Ruginoasa, Hârlau, Tutora si Raducaneni), doua statii de transfer (la Baltati si Ruginoasa) si o statie de tratare mecano-biologica la Tutora. Aceasta din urma a fost pusa în functiune ultima, în aprilie 2021. „Instalatia a fost montata si pusa sub tensiune, dar a necesitat o revizie”, ne-a explicat directorul executiv al ADIS, Razvan Gheorghiu, de ce a pornit mai târziu. Abia apoi a fost depusa documentatia de autorizare privind securitatea în caz de incendiu. „Este o instalatie foarte mare si cu atât mai mult e obligatoriu sa existe autorizatia ISU”, a adaugat seful Asociatiei pentru Salubritate. Ce mai urmeaza Daca în 2020 au fost atribuite contractele de colectare si transport pentru deseurile din judet, la sfârsitul lui 2022 va expira contractul încheiat de Primaria Municipiului Iasi cu societatea proprie, Salubris SA, care se ocupa exclusiv de acest serviciu pentru municipiul resedinta. Asadar, cel mai probabil la începutul anului viitor, va fi lansata o licitatie si pentru orasul Iasi. Între timp, continua campania de promovare a selectarii deseurilor pe categorii. Primarii au fost invitati la începutul lunii iunie, chiar în preajma Zilei Mondiale a Mediului Înconjurator, la Centrul de Management Integrat al Deseurilor, de la Tutora. Dupa ce au urmarit de la un capat la altul întregul proces de sortare si tratare a deseurilor reciclabile, li s-a cerut sprijinul pentru cresterea procentului de deseuri care merge la reciclare - acum, de doar 10 la suta din tot ce se arunca la nivelul judetului. „Restul de 90 la suta înca, din pacate, depozitam”, a spus Galea Temneanu, directorul Agentiei de Protectie a Mediului Iasi. Practic, fara o continuare în aceasta directie, a selectarii înca de acasa a deseurilor, întreaga investitie - care a costat si bugetul local, deci si pe ieseni, aproape 15 milioane de euro - va ramâne efectiv neterminata.
