Greva japoneza la Serviciul de Probatiune Iasi. Consilierii de probatiune se considera discriminati în privinta drepturilor salariale si cer promovarea ugenta a statutului personalului de probatiune. Consilierii de probatiune se plâng ca sunt oropsitii familiei “Justitie” si ca, dintr-o eroare a angajatorului, Directia Nationala de Probatiune, au ajuns ca din 2018, când s-a produs o scadere drastica a salariilor lor, lefurile sa ramâna neschimbate. Daca li s-ar face dreptate, sustin ei, ar trebui sa primeasca pâna la 2500-3000 de lei în plus la salariu. 688 de consilieri pentru 100.000 de persoane condamnate În România, sistemul de probatiune este reprezentat la nivel central de Directia Nationala de Probatiune, institutie publica cu personalitate juridica din cadrul Ministerului Justitiei. În toata tara sunt 688 de consilieri de probatiune, care supravegheaza peste 100.000 de persoane cu sanctiuni penale neprivative de libertate. Dintre acestia, 29 sunt la Iasi. Cu totii însa sunt în aceasta saptamâna în greva japoneza, pentru a atrage un semnal de alarma în privinta nemultumirilor lor. “Spre comparatie, în tara sunt 30.000 de detinuti, cu 15.000 de angajati în Administratia Nationala a Penitenciarelor. Raportul este de 2 la 1 acolo. La noi sunt peste 100.000 de persoane cu sanctiuni neprivative de libertate, supravegheate de 688 de consilieri. In Iasi suntem 26 consilieri activi pentru 2701 cazuri deschise. În 2013 – 2014, Romania primea o gramada de sentinte de la CEDO cu privire la conditiile din penitenciare. Atunci au aparut aceste masuri, cele cu amânare a pedepsei, sau de suspendare. Ca urmare a acestui fapt, s-a hotarât ca cei care primeau pedepse mai mici, sa fie preluati de noi, nu mai mergeau în puscarie”, a explicat Cristina Irimia, care este unul dintre consilierii de probatiune de la Iasi. Un memorandum promitea în schimb dezvoltarea serviciilor de probatiune si mai multi angajati care sa se ocupe de condamnatii care nu mai erau închisi, ci pusi sub supraveghere. Lucru care nu s-a întâmplat. “Consilierii de probatiune desfasoara activitati atât în etapa pre-sententiala, cât si dupa. Înainte de a se da sentinta, consilierul face referate de evaluare pentru persoanele care sunt judecate. Dupa ce se da sentinta, avem în supraveghere atât minori, cât si persoane majore care au primit o pedeapsa cu închisoarea, fie cu amânare, fie cu suspendare. Si mai sunt si cei care au amenda penala pe care nu o pot plati, iar amenda se transforma în munca în folosul comunitatii. Noi decidem unde se face si îi supraveghem. De asemenea, facem parte din comisia de liberari conditionate de la Penitenciar si avem în supraveghere persoane liberate din detentie care au un rest de pedeapsa”, spun consilierii de probatiune. Tot ei sunt responsabili de participarea la programele de reintegrare sociala a condamnatilor cu pedepse neprivative de libertate si au grija ca acei condamnati care au de achitat daune materiale, chiar sa o faca. “Noi urmarim ca acele despagubiri impuse prin sentinte penale sa fie platite, facem treaba statului. Iar acum, de fapt, noi nu vrem cresteri salariale, ci doar punerea în executare a deciziilor privind stabilirea corecta a veniturilor”, a subliniat consilierul de probatiune de la Iasi, Cristina Irimia. „Suntem ignorati pentru ca suntem putini si nu avem forta grefierilor, de exemplu” Greseala care a dus la discrepanta dintre salariile consilierilor din serviciile de probatiune si cea a restului angajatilor din Justitie pleaca de la modul în care a fost stabilita grila de salarizare în cazul lor. “Salariile de baza în probatiune au avut ca formula de calcul o valoare de referinta sectoriala care se înmultea cu un coeficient de ierarhizare. Or, angajatorul a «plafonat» aceasta valoare de referinta sectoriala la 305 lei”, se arata într-un afis lipit chiar pe usa institutiei de probatiune din Iasi. Pentru a depasi aceste plafonari, din 2007 serviciile de probatiune si-au tot cautat dreptatea în instantele de judecata. În 2016 au obtinut o valoare de referinta sectoriala de 605,225 lei, însa dupa adoptarea legii 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice. În aceste conditii, în lege nou publicata angajatii serviciilor de probatiune erau platiti dupa valoare de referinta de 305 lei. Însa, în ciuda faptului ca serviciile de probatiune din tara, inclusiv cel din Iasi, au deschis procese împotriva Directiei Nationale de Probatiune (DNP), cerând sa li se acorde drepturile salariale cuvenite, acest lucru nu s-a întâmplat. La Iasi, Tribunalul a dat în luna iulie o hotarâre în dosarul 569/99/2022 care prevede “ Obligarea pârâtei DNP la acordarea în integralitate (fara limitarea la 30- prevazuta de art. 25 din Legea nr. 153/2017) a sporurilor, compensatiilor, adaosurilor, primelor, premiilor sl indemnizatiilor, inclusiv cele pentru hrana si vacanta cuvenite, aplicate la indemnizatia lunara de încadrare calculata conform pct. 1 de mai sus, începând cu data de 1 ianuarie 2018 si în continuare; Obligarea pârâtei DNP la plata pentru fiecare luna, pentru fiecare reclamant în parte, pentru perioadele în care au lucrat în cadrul pârâtei, pâna la recunoasterea efectiva a dreptului, a diferentei dintre venitul la care suntem îndreptatiti (cf, pct. 1 si 2 de mai sus) si venitul efectiv platit, suma care va fi actualizata cu indicele de inflatie, la care se va aplica dobânda legala penalizatoare, calculata de la data exigibilitatii fiecarei obligatii lunare de plata pâna la data platii efective, capete de cerere pe care le repune pe rol”. „Noua nu ni s-au marit salariile, nu ni s-au dat pensii speciale, desi suntem din aceeasi familie, a Justitiei. Pai ori se da la toti, ori sa se ia de la toti. Suntem ignorati pentru ca suntem prea putini si nu avem forta grefierilor, de exemplu”, a încheiat Cristina Irimia.
