Ce se prefigureaza si ce temeri au fermierii români în anul agricol 2023-2024? Cu se solutii vin oficialii din Ministerul Agriculturii pentru a sprijini acest sector? Ce ajutoare si subventii ramân? Si întrebarea de pe buzele tuturor fermierilor: „Se mai dau sau nu acei 100 de euro în plus la hectar?” Anul agricol 2023-2024 sta sub semnul incertitudinii. Desi, aparent, se întrevede a fi un an mai roditor fata de anul precedent, marcat de seceta, iar grâul prevesteste o productie buna, unii fermieri îsi pierd optimismul când vine vorba de pretul cerealelor. Si, cu cât fac mai multe calcule, cu atât se plâng mai tare: ce le ofera pamântul, le ia statul si politicile europene, „ipocrite” pentru fermierul român. Cu multe dintre aceste politici, precum Green Deal, nu sunt de acord nici oficialii din Ministerul Agriculturii si marturisesc ca temerile fermierilor români legate de impunerile europene sunt justificate. Ei promit, totusi, ca vor încerca sa compenseze pierderile din agricultura, cu multe alte subventii de la stat si programe noi pentru sprijinirea acestui sector. Cezar Musteata, unul dintre fermierii din Iasi care exploateaza câteva sute de hectare de teren recunoaste ca zapada din acest an este o binecuvântare pentru culturi, dar pe termen lung, agricultura are nevoie de mult mai mult de atât. „Anul asta ne-a binecuvântat Dumnezeu cu ceva zapada! Mai bine un pic decât iarna trecuta. Culturile de toamna înca evolueaza. Au mai fost temperaturi ridicate si au vegetat chiar si sub zapada. Arata super bine! Acum ca s-a topit zapada, grâul înca este verde. Nu a fost afectat de temperaturile acelea foarte scazute, care au ajuns si la -18 grade. În rest, previziunile de preturi, eu cred ca nu o sa mai fie niciodata ca înainte de razboiul din Ucraina. Preturile sunt înca în scadere (...) Chiar daca la noi, fermierii au stocuri foarte mici, vine marfa din Ucraina cu pret mult mai mic si cu calitate execrabila. Binenteles, ei au preturi mult mai mici, pentru ca nu au nicio impunere, pe când noi respectam niste norme europene, folosim produse cu toxicitate mica. Ei folosesc grupa I, noi folosim grupa a IV-a, ca idee...”, ne-a explicat Cezar Musteata, care lucreaza, împreuna cu tatal sau, în jur de 800 de hectare de teren, în judetul Iasi. Cultiva cereale si plante tehnice, o afacere de familie ajunsa la a treia generatie. Un motiv în plus sa nu se dea batut, în ciuda nemultumirilor actuale cu care se confrunta fermierii. Recunoaste ca pretul cerealelor este acum o mare problema pentru cultivatori si pare descurajat. Ce câstiga acum doi, trei ani pe floare sau rapita, acum este la jumatate de pret. În multe cazuri, chiar si mai putin. „Vorbeam si cu un prieten din Polonia, chiar recent si zicea ca daca nu cultiva grâu, anul trecut, la 200 de hectare ramânea cu 200.000 de euro. Bani pierduti, ca idee. Acelasi lucru e si la noi. De exemplu, la rapita, cu un an înainte, eu am vândut-o cu 4 lei kilogramul si asta vara am vândut-o cu 1,8 lei kilogramul. Ori, toate input-urile, pesticide, îngrasaminte au fost de doua, trei ori mai scumpe decât în mod normal (...) Riscul cel mai mic e la culturile de toamna, grâu, rapita, pentru ca este un pic de apa... ca start, din primavara. Si tot faci ceva! Iar dintre porumb si floarea-soarelui, chiar daca e seceta, cu floarea-soarelui, tot faci vreo doua tone si ceva. Chiar si asa, daca floarea-soarelui era înainte 2,50-2,60 lei, acum e 1,50-1,60 lei. La doua tone esti în 3.000 de lei. Platesti numai samânta, recoltatul si semanatul. Nu trebuie sa mai vii cu altceva, cu erbicide. Adica trebuie sa faci o tehnologie low-budget”, a mai spus agricultorul din Iasi. „Toate preturile au ramas mari, numai noi vindem ieftin!” Cezar Musteata a mai apreciat ca i-ar prinde bine ajutorul promis de stat, acei 100 de euro la hectar, însa nu parea convins ca se va întâmpla asta. În acest context, fermierul a mai spus, în lipsa unor ajutoare clare de la stat ia în calcul sa-si regândeasca afacerea, cu atât mai mult cu cât apar la orizont noi impuneri europene, cum este si Pactul Ecologic European. „Cred ca pe viitor, daca nu ne apucam sa facem si altceva, sa ne ocupam si de legume, produse de nisa, chiar si zootehnie..., din cereale nu este marja. La calculul din ziua de azi, ce iei pe mere, dai pe pere! Nu ramâi cu nimic ! (...) Multi colegi au iesit în strada. Ni s-au promis 100 de euro pe hectar. Ar fi buni, dar am înteles ca mai dureaza. Acum, nu stiu. Se dau, nu se dau. În plus, astia vor sa ne bage Green Deal, sa ne puna sa lasam câteva procente din suprafata, pârloaga. Niste masuri de-astea ipocrite si care, încet, încet o sa duca la moartea noastra, a fermierilor. O sa ne cumpere multinationalele”, a atras atentia fermierul din Iasi. „Se vor da si în acest în subventii, chiar mai multe! Si acei 100 de euro la hectar!” Întrebati, la rândul lor, despre temerile fermierilor români si ce solutii clare au în acest sens pentru sprijinirea sectorului agricol în 2024, unii reprezentanti din Ministerul Agriculturii vin cu vesti bune. Cel putin, la nivel declarativ. Vorbim, asadar, de subventii în agricultura cu 2,64- mai mult fata de 2023, 7 miliarde de lei pentru producatorii de alimente si programe noi pentru sprijinirea financiara a producatorilor agricoli de 1,8 miliarde de euro. Una peste alta, daca tragem linie, bugetul Ministerului Agriculturii în 2024, ar putea sustine multe din promisiunile autoritatilor, 25,19 de miliarde de lei în credite bugetare, cu 9- mai mare decât anul precedent. „Da, anul acesta continuam sa asiguram subventiile pentru fermieri, si vor fi mai multe chiar. Sunt si noi programe pentru sprijinirea financiara a producatorilor agricoli (...) În bugetul acestui an au fost incluse si sumele necesare pentru implementarea a doua programe importante. Este vorba despre Programul INVESTALIM (...) Mai este Programul de asigurare a independentei energetice a producatorilor agricoli si Organizatiilor Utilizatorilor de Apa pentru Irigatii (...) Si da, se vor da si acei 100 de euro la hectar. Pe toate culturile din toamna lui 2022, se vor da. Deci, se dau retroactiv. Noi acum, în afara de fondurile europene pe care le avem la dispozitie de la bugetul UE, putem sa dam scheme de ajutor de stat. Aceste scheme de ajutor de stat le dam pe anumite cadre temporare pe care ni le da UE, adica situatii de criza. Si acum e la nivelul Uniunii Europene cadrul Ucraina (...) Se va da cât de curând, prin APIA, ca sa le intre oamenilor banii rapid si se vor acorda în baza unei simple cereri, declaratii pe care o sa o faca fermierii catre APIA”, a declarat secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Sorin Moise. „Si, binenteles ca fermierii nu sunt fericiti cu asta!” Legat de cerealele din Ucraina, secretarul de stat a recunoscut, pe alocuri, problemele asociate cu fermierii români, însa a precizat ca Ministerul Agriculturii nu a eliberat nicio licenta pâna acum, pentru a nu încuraja descarcarea cerealelor ucrainene în tara noastra. „Cerealele din Ucraina nu vin acum decât catre zona de procesare sau catre fermierii din zootehnie, deci cei care îsi desfasoara activitatea în sectoarele acestea doua. Si, doar daca au licente firmele astea. Adica firmele care vând cereale din Ucraina trebuie sa fie licentiate în Ucraina, pentru export, iar firmele care cumpara din România, doar din sectoarele astea, doar daca se licentiaza la noi. Noi n-am dat pâna acum nicio licenta (...) Se plâng multi fermieri, da. Probabil ca mai vine marfa printr-o zona care nu poate fi controlata.. (...) Deci, ei nu au voie asa ceva, sa descarce marfa în România. Mai mult decât atât, Ucraina ne-a transmis în scris ca daca gasim tiruri care descarca marfa pe teritoriul României, putem sa luam decizii unilaterale. Adica sa blocam treaba asta(...) Propunerile venite de la ultimul consiliu de ministri, care a avut loc acum doua zile, unde am participat si noi, au fost ca toate tarile sa aiba o trasabilitate mai mare a cerealele din Ucraina si inclusiv cântarire la intrarea si iesirea din statul membru, asta fiind propunerea noastra, a României. Si GPS pe masina, sa urmarim traseul”, a explicat secretarul de stat de la Agricultura. Despre Green Deal, oficialul din minister a spus ca tara noastra a solicitat derogari de la Comisia Europeana, una aprobându-se anul trecut, iar acum se asteapta un raspuns de la Bruxelles legat de doua prevederi din Pactul Ecologic European, care afecteaza fermieri nu doar din România, ci din multe alte tari. „Fermierii sunt foarte nemultumiti pentru ca aceasta politica agricola comuna si cu Green Deal-ul la pachet vin cu foarte multe restrictii la nivel de ferma. Restrictiile acestea duc la un cost ridicat al productiei si, automat, înregistreaza pierderi de venit, la nivel de ferma. Si, binenteles ca fermierii nu sunt fericiti cu asta (...) Sunt doua GAEC-uri care ne încurca pe noi, România, dar nu numai pe noi. Si anume, GAEC-ul 7, care înseamna rotatia culturilor, pentru ca, pâna acum, nu aveam obligatia asta si puteam sa punem mai multi ani la rând porumb. Ori acum nu mai poti. Trebuie sa ai o cultura indermediara. Si GAEC-ul 8 înseamna 4- rasad necultivat din suprafata fermei (...) Ministrul nostru a spus si acum la Bruxelles, ca daca nu va primi, pâna la sfârsitul lunii, un raspuns legat de cele doua GAEC-uri, România se gândeste sa ia o decizie unilaterala”, a mai subliniat secretarul de stat, Sorin Moise. Ramâne de vazut acum ce decizii se vor lua în privinta celor doua GAEC-uri, dar si ce riscuri implica o pozitie ferma a României, vizavi de acest Pact Ecologic European. Un lucru este cert. În teren, anul agricol 2023-2024 se prefigureaza a fi unul bun, daca privim în urma, la seceta din 2022. De altfel si cifrele din evidenta Directiei Agricole Judetene Iasi arata productii considerabile, chiar daca, pe alocuri, în perioada 2023-2024, se observa suprafete mai mici de culturi de cereale si oleaginoase. (A se vedea în tabel) La grâu, de exemplu, în anul agricol 2022-2023, în judetul Iasi s-a cultivat o suprafata totala de 51.011 hectare, de pe urma careia fermierii au obtinut o productie de 220.772 de tone. În schimb, în perioada 2023-2024, tot la Iasi, s-a cultivat grâu pe o suprafata mai mica, iar productia a fost de 206.606 tone. Mici diferente sunt si la secara, orz, orzoaica, mai putin la triticale unde productiile arata ceva mai bine acum, fata de anul precedent. Totusi, în ciuda lipsei de precipitatii cu care s-a confruntat agricultura în urma cu un an culturile de porumb, floarea-soarelui, rapita si soia au înregistrat chiar productii frumoase, dupa cum apreciaza multi fermieri. De exemplu, în anul agricol trecut, la Iasi, fermierii au pariat cel mai mult pe culturile de porumb, fiind înfiintate, per total, aproape 90.000 de hectare, de pe urma carora cultivatorii au obtinut mai bine de 380.000 de tone. Lasând cifrele la o parte si optimismul usor nejustificat, trebuie sa admitem ca problemele agriculturii românesti par ca se tin lant. Începând cu sectorul de irigatii si continuând cu pandemia, care a secat întreaga economie. Nici de razboi nu avem cum sa uitam, dar nici de seceta. Si a urmat inflatia, ca un tavalug ce a lasat în urma sa cresteri de preturi, nu mari. Exagerat de mari! De Green Deal nici nu mai e loc sa ne plângem, pentru ca fermierii condamna acum efectele cerealelor din Ucraina. Si daca nici în an electoral, nu ne întrebam cât timp va mai fi agricultura româneasca o situatie de criza, a pai, atunci când?
