Cancerul de sân este al doilea cel mai frecvent cancer, si a doua cauza principala de deces prin cancer pentru femeile canadiene. Cu cât o tumora maligna este depistata mai devreme, cu atât sansele de supravietuire ale unei femei sunt mai mari. Acum, o echipa de cercetatori canadieni de la Universitatea din Waterloo sunt pionierii unei metode care poate detecta cancerul de sân la femei suficient de devreme pentru ca acestea sa primeasca un tratament care sa le salveze viata. Tehnologia inovatoare îsi propune sa fie mai precisa si mai ieftina decât cele mai comune instrumente de diagnosticare actuale, cum ar fi mamografia cu raze X, ultrasunetele si imagistica prin rezonanta magnetica (IRM). Testele au fost efectuate în doua minute si au folosit mai putina energie decât un smartphone. Totodata, examinarea este mai sigura decât razele X, care expun pacientii la radiatii de nivel înalt care pot deteriora ADN-ul si pot provoca cancer. Lucrarea de cercetare a fost publicata în revista Scientific Reports. „Suntem foarte aproape de a oferi o metoda de detectare a cancerului de sân într-un stadiu incipient, care este ieftina si inofensiva pentru femei”, a declarat prof. dr. Omar Ramahi, cercetator principal si profesor la Departamentul de Inginerie Electrica si Informatica din Waterloo. Cercetatorul canadian a început sa exploreze noi modalitati de detectare a cancerului de sân în stadiu incipient în 2001 si, în ultimii cinci ani, a studiat potentialul undelor electromagnetice de joasa frecventa. Împreuna cu echipa sa de cercetare, au facut ceea ce el a descris ca fiind „o mare descoperire”, si anume faptul ca frecventele electromagnetice foarte joase „calatoresc în linie dreapta”. Echipa canadiana este prima care a facut aceasta descoperire. Dispozitivul de diagnosticare pe care l-au creat imita oarecum mamografia cu raze X, dar fara dezavantajele acesteia. În locul razelor X, energia electromagnetica de joasa frecventa este emisa de o antena, asemanatoarei celei dintr-un smartphone. Odata ce energia patrunde în sânii pacientei, este captata de o metasuprafata sau de o placa de circuit, formata în întregime din pixeli, fiecare dintre acestia actionând ca un receptor. Inteligenta artificiala (AI) interpreteaza apoi imaginile care provin de la placa de circuit, eliminând necesitatea ca un tehnician uman sa analizeze rezultatele. Tehnologia poate localiza dimensiunea si locatia unei tumori, chiar si în cazul sânilor cu tesut dens, lucru pe care sistemele actuale de diagnosticare îl pot rata. Echipa si-a testat sistemul pe structuri artificiale concepute pentru a imita proprietatile sânului unei femei umane. „Rezultatele sunt extrem de încurajatoare”, spune el, mentionând ca tehnologia lor nu are pâna acum concurenta. Echiva va dezvolta în continuare un sistem care, cu aprobarea autoritatii de reglementare Health Canada, sa poata fi testat pe subiecti umani. În prezent cercetatorii dezvolta un prototip pentru fabricarea tehnologiei, cu scopul a crea un dispozitiv care sa fie suficient de ieftin pentru a fi utilizat în toate tarile din lume si suficient de accesibil pentru ca femeile sa îl foloseasca cu aceeasi comoditate si frecventa ca si testarea tensiunii arteriale în farmacii.
