Fostul primar Gheorghe Nichita pare sa fi tinut cu propria mâna ciocanul cu care a fost batuta în cuie noua sa condamnare la închisoare. Magistratii Curtii de Apel au taxat încercarea lui Nichita de a arunca întreaga responsabilitate asupra fostului sef al Politiei Locale, apreciata ca „cel putin sfidatoare”, dar si faptul ca fostul edil a refuzat pâna la capat sa admita ca nu a fost în regula sa dispuna urmarirea unei persoane si sa mai foloseasca si resursele Politiei Locale pentru asta. Atitudinea adoptata de Nichita i-a adus o pedeapsa aproape egala cu cea primita în prima instanta, desi doua acuzatii au fost anulate din cauza prescrierii. Una dintre tezele amplu dezvoltate în rechizitoriu de procurori, care îl acuzau ca s-a folosit de politisti ca de propriii argati a fost totusi respinsa de magistrati. Procurorii insistasera asupra faptului ca primarul avea garda personala, politisti locali care-i pazeau gardul sa nu fie murdarit cumva si îi trimitea pe politisti sa-i supravegheze amanta la Mamaia, în conditiile în care Politia Locala dispunea de o singura autoutilitara pentru interventii în tot orasul. Politistii ieseni o urmareau pe amanta la plaja, la Mamaia Procurorii DNA au retinut în sarcina lui Nichita faptul ca în perioada decembrie 2013 – aprilie 2015 se folosise de „serviciile” Politiei Locale pentru supravegherea operativa a amantei sale, pe atunci functionara în cadrul Primariei. Directorul adjunct al Politiei Locale, Liviu Hliboceanu, avea de altfel sa fie avansat de Nichita director „plin” în august 2014, dupa aproape un an în care îi îndeplinise toate ordinele. Procurorii au aratat ca supravegherea amantei primarului se facea 24 de ore zilnic, initial fiind alocati pentru aceasta câte doi politisti pe fiecare schimb de 8 ore. Ulterior, a fost alocat un singur politist, cu exceptia ultimelor trei zile ale saptamânii, când au fost mentinuti câte doi politisti pe schimb. În perioada 15-18 iulie 2014, trei politisti locali au fost trimisi la Mamaia pentru a o spiona pe iubita primarului. Formal, ei au fost pontati ca aflându-se la post, în oras. Procurorii au subliniat utilizarea resurselor limitate ale Politiei Locale pentru îndeplinirea unui moft al primarului. „În cursul anului 2014 exista o singura autoutilitara marca Mercedes Vito care asigura serviciul de interventie la evenimente, iar din lipsa de personal pe fiecare schimb de câte 12 ore executau serviciul câte trei politisti locali”, s-a precizat în rechizitoriu. Desfasuratorul convorbirilor telefonice si program de urmarire instalat pe iPhone Operatiunea de supraveghere era coodonata direct de Hliboceanu, care îi nominaliza pe cei ce urmau sa o urmareasca pe Adina Samson si care îi comunica primarului unde se afla aceasta si ce face oricând era solicitat. La solicitarea primarului, a fost cerut si obtinut de la compania Orange desfasuratorul cu numerele de telefon apelate de Samson. În octombrie 2014, tânara si-a dat seama ca este urmarita si a depus o plângere la Parchetul de pe lânga Judecatorie împotriva lui Nichita. Primarul a aflat în aceeasi zi de existenta sesizarii, ceea ce a facut ca urmarirea sa fie temporar suspendata. Ea avea sa fie însa reluata, cu si mai mare intensitate. În aprilie 2015, când latul procurorilor se strângea tot mai mult, lui Marius Ostaficiuc, la acea vreme consilier local PSD, i s-au cerut informatii despre existenta vreunei aplicatii care sa permita spionarea activitatii de pe telefon. Ostaficiuc a intuit ca persoana interesata de acest subiect era chiar Nichita. Consilierul a cumparat un iPhone 6 Gold pe care a fost instalata o aplicatie gratuita ce permitea spionarea mesajelor, inclusiv a celor trimise prin aplicatii gen WhatsApp sau Viber, a activitatii pe Facebook, asigurând totodata si localizarea telefonului cu o precizie de 2 metri. Telefonul a fost daruit ulterior de primar Adinei Samson. Politistii pazeau în ture casa primarului în timp ce în parc se furau statui În plus, în perioada 1 decembrie 2013 – 30 aprilie 2015, respectiv pâna în ziua în care Nichita a fost retinut de procurorii DNA, Hliboceanu a alocat politisti locali cu singura misiune de a-l însoti pe primar în permanenta, inclusiv în deplasarile facute de acesta. Initial au fost 5 politisti utilizati drept bodyguarzi, numar redus ulterior la trei din cauza lipsei de personal. Oficial, acestia se aflau pe teren, acoperind posturile „Stadion” si „Teren 2”. Cei trei aveau si rolul de a comunica primarului rapoartele periodice privind deplasarile Adinei Samson, deplasându-se la Nichita cu masina politiei locale. Politistii locali aveau de asemenea misiunea de a pazi casa din Copou a primarului, în ture de câte 12 ore. Politistul în cauza era repartizat teoretic în postul „Super Copou”. În fapt, îmbracat civil, el se ocupa de înlaturarea autovehiculelor parcate în dreptul vilei, îi îndeparta pe cei care consumau bauturi alcoolice într-un magazin situat la parterul unei case vecine si supraveghea gardul vilei, pentru a nu fi murdarit sau distrus. Principalul loc de desfasurare a activitatii era la portarul caminului studentesc situat peste drum de vila. Faptul ca activitatea la „Super Copou” era pur formala, în fapt fiind vorba de paza primarului, a fost demonstrat de procurori prin aceea ca politistii arondati postului nu au dat nicio amenda timp de 12.372 de ore. Începând cu luna mai 2015, conform programarii interne a Politiei Locale, nu a mai fost necesara distribuirea de personal la „Stadion”, „Teren 2” sau „Super Copou”. „În aceste conditii în care se efectua un serviciu într-un post de paza în care nu se înregistrau evenimente deosebite, dovada fiind lipsa proceselor-verbale de constatare a unor eventuale contraventii pe parcursul a doi ani de zile, zone precum parcul Copou sau parcul Expozitiei au ramas insuficient acoperite sau chiar neacoperite din punct de vedere al patrularii si mentinerii ordinii si linistii publice, ceea ce a condus la producerea unor evenimente cu impact negativ în rândul cetatenilor Municipiului Iasi, cum ar fi furtul unor statui din Parcul Copou în anul 2013 sau crima comisa în acelasi parc în luna martie a anului 2015”, au subliniat anchetatorii. Cât a fost prejudiciul Procurorii au calculat un prejudiciu adus Politiei Locale de 13.400 lei, reprezentând salariile politistilor care au urmarit-o pe Samson si combustibilul folosit pentru acesta, ca si un folos patrimonial al primarului de 58.100 lei, cât ar fi reprezentat suma ce ar fi trebuit platita de acesta daca ar fi apelat la serviciile unui detectiv particular. Un prejudiciu de 91.800 lei a fost calculat ca reprezentând costul „garzii personale” a primarului si al pazei locuintei acestuia. În prima instanta, magistratii Tribunalului au retinut doar un prejudiciu produs de Nichita de 105.200 lei, apreciind ca suma economisita de primar prin neangajarea unui detectiv reprezinta doar un „prejudiciu imaginar”. Pentru garantarea recuperarii sumei, s-a pus sechestru pe o livada de 1.483 mp detinuta de Nichita în Iasi si pe un teren de 600 mp în intravilanul orasului Gura Humorului. În sarcina lui Hliboceanu a fost retinut un prejudiciu de 74.500 lei, pentru care au fost puse sub sechestru un apartament, un teren în Bucium, un chiosc si un Hyundai Tucson. Fostul primar a fost condamnat la 5 ani si 2 luni de închisoare, iar Hliboceanu, la 4 ani si 5 luni de detentie. „Desi au dat dovada de un comportament procesual corect pe tot parcursul procedurii penale, prezentându-se în fata instantei la toate termenele acordate, inculpatii persoane cu studii superioare, bine integrate social, fara antecedentepenale, nu par sa constientizeze pe deplin gravitatea infractiunilor retinute în sarcina lor”, au precizat magistratii Tribunalului. Sentinta a fost atacata cu apel de Politia Locala, de DNA, dar si de ambii inculpati. Politia Locala a cerut suplimentarea sumei reprezentând prejudiciul pâna la un total de 229.400 lei, dar apelul sau a fost respins ca tardiv. Fusese depus la aproape sase luni de la sentinta Tribunalului, fata de un termen legal de doar 10 zile. DNA a criticat modul de calcul al sentintelor si rezultatul la care ajunsesera judecatorii. Hliboceanu a solicitat reluarea cercetarii judecatoresti, apreciind ca a fost lipsit de o aparare efectiva, ca si aplicarea unei pedepse cu suspendare. Nichita a cerut si el rejudecarea, dar si achitarea, pentru ca faptele de care era acuzat nu ar fi fost dovedite „dincolo de orice dubiu rezonabil”. Primarul a dat vina pe seful Politiei Locale Solicitarea fostului primar a fost respinsa de judecatoarele din completul Curtii de Apel, care au apreciat ca dimpotriva, vinovatia sa fusese stabilita de prima instanta „dincolo de orice dubiu”. „Aceasta întreaga activitate de supraveghere operativa, realizata la solicitarea si insistentele inculpatului Nichita Gheorghe, nu este negata de niciunul dintre inculpatii din prezenta cauza, ci doar justificata prin argumente care nu pot fi retinute si care sfideaza evidenta care rezulta, fara dubiu, din probele administrate în cauza”, au aratat judecatoarele. În proces, cei doi inculpati au încercat sa dea vina unul pe celalalt. Hliboceanu a afirmat ca l-a sprijinit pe primar întrucât nu voia sa-si piarda locul de munca, fiind supus presiunilor si amenintarilor acestuia. La rândul sau, Nichita a precizat ca Hliboceanu actionase din proprie initiativa. Ambele asertiuni au fost respinse de judecatoare. „Pierderea locului de munca nu poate constitui un argument pentru retinerea lipsei de vinovatie câta vreme detinerea functiei de conducere presupune tocmai obligatia de a respecta dispozitiile legale si de a se opune oricaror interventii in afara legii, inculpatul având la dispozitie caile legale (la care nici nu s-a gândit sa recurga) si inclusiv posibilitatea de a demisiona, fara sa ajunga sa adopte o conduita infractionala. A actionat în virtutea propriei libertati de actiune, determinat, dar nu constrâns”, au spus magistratii referitor la Hliboceanu. De altfel, acesta nu demonstrase în niciun fel ca ar fi fost amenintat cumva de Nichita. Apararea fostului primar a fost respinsa de magistrati la fel de ferm. „Este cel putin sfidatoare sustinerea inculpatului Nichita Gheorghe potrivit careia inculpatul Hliboceanu Liviu Mihai ar fi actionat din proprie initiativa, când inculpatul Nichita era cel care avea o relatie cu numita Samson Adina si beneficia de informatiile furnizate sau indica locatiile si orele la care sa se realizeze sau sa se opreasca supravegherea, neexistând vreo motivatie pentru care inculpatul Hliboceanu, din propria initiativa, în lipsa unei solicitari constante pe parcursul celor doi ani, sa fi procedat în aceasta maniera”, au afirmat judecatoarele. „Gradul ridicat de pericol social al inculpatului” Magistratilor Curtii de Apel nu li s-a parut însa nimic anormal în alocarea de politisti locali pentru a asigura o garda personala primarului. Ei au aratat ca legea nu interzice acest lucru, ba mai mult, Politia Locala este obligata sa asigure protectia personalului din aparatul de specialitate al primarului. Judecatoarele au invocat în acest sens prevederile articolului 6 din legea 155/2010 a politiei locale. Totusi, acest articol nu pomeneste de protectia primarului, ci a angajatilor primariei si doar „la efectuarea unor controale ori actiuni specifice”. Magistratii au precizat ca postul „Super Copou” fusese legal înfiintat si nu existau probe certe care sa demonstreze ca scopul acestuia era paza locuintei primarului. Aprecierile procurorilor referitoare la lipsa de eficienta a postului în conditiile în care politistii de acolo nu dadusera nicio amenda pentru vreo contraventie ar reprezenta „doar interpretari si prezumtii ale organelor de urmarire penala”. Eliminarea practic a acestei parti din rechizitoriu, ca si constatarea de catre magistrati ca o parte a faptelor de care fusese acuzat Nichita se prescrisesera nu l-au ajutat pe acesta prea mult. Judecatoarele au insistat asupra folosirii de catre Nichita a Politiei Locale pentru supravegherea iubitei sale, sanctionând dur si aprecierea acestuia ca ar fi gresit „doar moral”. „Modalitatea în care inculpatul a înteles sa foloseasca Politia Locala, profitând de functia de primar, pentru satisfacerea unor interese personale ilustreaza o anumita mentalitate adânc înradacinata, ca prerogativele functiei îi permit sa foloseasca oamenii si resursele materiale dupa bunul plac, fara nicio înfrânare, ba chiar cu o naturalete care sfideaza nu doar bunul simt, dar si legea. Sustinerile inculpatului în sensul ca a gresit doar din punct de vedere moral ilustreaza incapacitatea de a reforma, în baza propriilor resorturi interne, o conduita mult prea adânc imprimata în constiinta inculpatului de a abuza de prerogativele functiei prin încalcarea legii. Evident ca inculpatul a gresit moral, dar acest aspect nu intereseaza Curtea. Incapacitatea sa de a realiza ca folosirea resurselor materiale si umane ale Politiei Locale, pentru satisfacerea unor interese personale, timp de aproximativ 2 ani de zile ilustreaza gradul ridicat de pericol social al inculpatului”, au subliniat magistratii. Aceasta a fost de altfel si argumentatia prin care judecatoarele au decis majorarea pedepsei date pentru instigare la abuz în serviciu de la 4 la 5 ani de detentie. Magistratii Curtii de Apel au apreciat pedeapsa data initial de Tribunal ca „nejustificat îndreptata spre minim”. Practic, ce câstigase Nichita prin prescrierea unor fapte a fost anulat de declaratiile date în fata instantei. Lui Nichita i-a fost interzis si dreptul de a mai ocupa functia de primar, timp de 5 ani dupa liberare. Pedeapsa lui Hliboceanu a fost redusa cu 5 luni, tot din cauza prescrierii unor fapte. Din totalul prejudiciului calculat de procurori, Curtea a mentinut doar suma de 13.400 de lei.
