Rezultatele testelor PISA au pus din nou în lumina realitatea din sistemul educational românesc. La evaluarea PISA 2022, elevii români au obtinut rezultate mai slabe decât media Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OCDE). Chiar proportia celor care au atins cel putin nivelul minim de competenta (nivelul 2) a fost mai mica decât media tarilor OCDE, la toate cele trei domenii. Printre cei 7.364 de elevi de 15 ani, din România, care au participat, s-au numarat si 269 de elevi din judetul Iasi. Potrivit Notei de tara facuta de OCDE, România a obtinut un scor total de 428 puncte în testele PISA (Programme for International Student Assessment), indicând nivelul 2. Aceasta performanta situeaza tara printre cele mai slab clasate în ceea ce priveste educatia. O proportie mai mica de elevi din România a atins niveluri ridicate de performanta, adica nivelul 5 sau 6, în comparatie cu media din tarile OCDE. Aproximativ 690.000 de elevi au participat la evaluarea PISA în 2022, reprezentând aproximativ 29 de milioane de tineri de 15 ani din 81 de tari si economii participante. În România, cei 7.364 de elevi din 262 de scoli participante reprezinta aproximativ 162.000 de elevi de 15 ani, adica aproximativ 76- din totalul acestei grupe de vârsta. Conform datelor transmise de Inspectoratul Scolar Judetean la cererea facuta de „Ziarul de Iasi”, din judetul Iasi au fost înscrisi 275 de elevi si au fost testati 269 de elevi din 9 scoli, atât din mediul urban, cât si din mediul rural. Inspectoratul Scolar nu a putut oferi informatii despre situatia rezultatelor la nivelul judetului. „Nu se corecteaza în judet. Nu primim astfel de informatii. Este doar raportul care a fost publicat la nivelul întregii lumi. Profesorii care sunt implicati semneaza niste declaratii, este un sistem care nu ne apartine, e un model international si respectam regulile din timpul acesta de testare. Sunt niste angajamente si niste proceduri pe care le respectam”, a declarat purtatorul de cuvânt al ISJ Iasi, Antonina Bliort. De ce sunt rezultatele atât de slabe? 51- dintre elevii români au atins un nivel de competenta de baza la matematica, în timp ce media OCDE a fost de 69-. Referitor la lectura, 58- dintre elevii români au demonstrat o întelegere a textului citit, comparativ cu media OCDE de 74-. În ceea ce priveste stiintele, 56- dintre elevii români au atins un nivel de competenta de baza, în timp ce media OCDE a fost de 76-. Între 1 si 4- dintre cei 7.364 de elevi participanti au atins cel mai avansat nivel la fiecare din cele trei competente. „Ziarul de Iasi” a întrebat unii profesori ieseni care ar putea fi cauzele rezultatelor atât de scazute din România si cum cred ca ar putea creste acestea în testarile viitoare. „Analfabetismul functional este problema dintotdeauna a învatamântului din România, care este unul bazat pe memorare, reproducere si nu foarte mult pe ceea ce înseamna creativitate, întelegere de text. Eu ma uit la liceul meu, unde, teoretic, nivelul elevilor este mai ridicat din punctul acesta de vedere. Sunt copii care nu reusesc sa înteleaga un text pe care îl au, un text relativ banal. Tu, ca profesor, trebuie sa îl înveti sa descifreze textul acela. Câta vreme vor ramâne în zona aceasta a învatarii reproductive, tot aici vom ramâne”, a declarat Serinella Zara, profesor de Limba româna la Colegiul National „Mihai Eminescu” din Iasi. Principalele probleme ar fi reprezentate de programa scolara si de abordarea învatamântului, întrucât în examenele sustinute în România accentul cade pe învatarea mecanica, nu pe întelegere si gândire. „În momentul în care un copil scrie patru-cinci pagini un eseu în care el vorbeste numai la modul general, concepte teoretice despre o poezie, eu dându-mi seama ca el nu a înteles poezia, ci a învatat pe de rost o interpretare, atunci nu discutam despre valoare asa cum o cere o evaluare prin teste PISA. Se obtin note foarte mari pe o învatare mecanica, nu si pe întelegere”, a completat Serinella Zara. Pentru Mihaela Popa, profesor de Matematica la Colegiul National „Vasile Alecsandri” din Iasi si fost secretar de stat în Ministerul Educatiei, rezultatele testelor PISA nu reprezinta o surpriza. „Coincid si se suprapun perfect peste rezultatele de la Evaluarea Nationala. Aceleasi procente le avem si la Evaluarea Nationala din vara aceasta, cu 4- elevi cu 9 si 10, aproape 50- de elevi cu nota sub 5 si 5. Deci, nu este nicio surpriza pentru decidenti acest rezultat. Surpriza care este e ca ei nu iau nicio masura nici dupa rezultatele de anul acesta, nici dupa rezultatele din ultimii ani”, a transmis Mihaela Popa pentru „Ziarul de Iasi”. Printre cauzele expuse de aceasta se numara procentul mare (49-) de tineri supusi saraciei si excluziunii sociale, lipsa profesorilor si ignorarea rezultatelor dde la examenele nationale din ultimii ani. Testele PISA, mai grele decât Evaluarea Nationala? Mihaela Popa a explicat ca la Matematica nu exista subiecte grele sau usoare, fiind vorba doar despre probleme care implica gândirea si logica elevului, pasii de care are nevoie pentru a rezolva o problema, felul în care citeste enuntul, gasirea algoritmului de rezolvare la final si întelegerea cerintelor problemelor. „În Matematica, exista doar sa înveti copilul sa gândeasca logic sau nu. Subiectele pentru Bacalaureat si pentru Evaluarea Nationala sunt foarte abstracte, nu contin aplicatii practice. Eu, ca profesor, utilizez aplicatii practice în orice lectie în care acestea pot fi folosite, pentru ca orice materie se face pentru a-i folosi copilului în viata. Un copil care gândeste, care e învatat sa gândeasca, indiferent de subiecte, le poate rezolva”, a precizat aceasta. Potrivit Notei de tara facuta de OCDE, în România, elevii proveniti din medii socioeconomice favorizate, adica primii 25- în ceea ce priveste statutul socioeconomic, au înregistrat performante mai ridicate în comparatie cu elevii dezavantajati, respectiv cei 25- din partea de jos a distributiei. La matematica, de exemplu, diferenta este de 132 de puncte. Aceasta discrepanta este mai mare decât diferenta medie între cele doua grupuri, care este de 93 de puncte în tarile OCDE. Fostul secretar de stat spune ca nimeni nu poate afirma ca elevii nu au rezultate bune la testele PISA fiindca au fost subiectele într-un anume fel, întrucât rezultatele de la aceasta testare se suprapun peste cele de la Evaluarea Nationala din ultimii 10 ani. „Noi ne miram acum, la PISA, dar de ce nu am luat masuri? De ani de zile Evaluarea Nationala ne spune acelasi lucru. Avem 25- abandon scolar pâna la 14 ani, iar 49- dintre copiii si tinerii din România sunt expusi saraciei si excluziunii sociale, conform barometrului facut în 2021. Toate aceste lucruri noi le aveam în statisticile noastre de 10 ani, dar au lipsit doar masurile”, a completat Mihaela Popa. Cum se desfasoara testarea Procesul de testare în cadrul evaluarilor PISA implica o selectie aleatorie a unui grup de tineri de 15 ani. În fiecare an de evaluare, accentul cade pe o singura disciplina, în anul 2022 fiind vorba despre matematica. Elevii si directorii de scoli completeaza chestionare de context pentru a furniza informatii despre mediul familial al elevilor si despre modul în care sunt organizate scolile lor. PISA se diferentiaza prin teste care nu sunt strâns legate de programa scolara. Testele sunt concepute pentru a evalua modul în care elevii, la sfârsitul învatamântului obligatoriu, pot aplica cunostintele lor în situatii din viata reala si, prin urmare, pot participa pe deplin în societate. Testele însumeaza o durata de doua ore si acopera cele trei domenii principale: matematica, lectura si stiinte. Elevilor li se ofera combinatii diferite de subiecte si tipuri de întrebari, inclusiv întrebari cu raspunsuri multiple si întrebari care necesita elaborarea unor raspunsuri proprii. În plus, elevii completeaza un chestionar suplimentar, care dureaza aproximativ 35 de minute, pentru a oferi informatii despre ei însisi, atitudinile lor, mediul familial si experientele de învatare. România si testarea PISA România a fost parte a acestui studiu international începând cu ciclul din 2000, iar ultimul raport PISA din 2018 a evidentiat performante slabe ale sistemului de învatamânt în comparatie cu alte tari membre UE. Pisa 2000 – locul 34 din 42 PISA 2006 – locul 47 din 57 PISA 2009 – locul 49 din 65 PISA 2012 – locul 45 din 65 PISA 2015 – locul 48 din 72 PISA 2018 – locul 47 din 79
