Spre seară, în satul meu, bat clopotele bisericii. Vestesc un eveniment religios. Când moare cineva în sat, funiile se leagănă singure. Și turla bisericii se leagănă. Le știu sunetele din fragedă pruncie deoarece casa părintească este în preajma bisericii. Ultimul dangăt de clopot se pierde în frunzele nucilor și unui cireș falnic, în care cântă Post-ul Sagrada Familia și arhitectul lui Dumnezeu apare prima dată în Graiul Maramureșului.
