Parc-ar fi un blestem la mijloc… turiștii nu trec dincolo de Cimitirul vesel de la Săpânța și pleacă, omițând niște atuuri naturale absolut superbe ale zonei. Am fost în urmă cu câțiva ani și am constatat ce se știa: Natura era stoarsă acolo la munte de tot ce avea: apă prin microhidrocentrale, pădure, piatră de Post-ul Evoluții în Țara Nimănui? Crește pădurea înapoi la Săpânța. Dar tot nu-s turiști apare prima dată în Graiul Maramureșului.
