1. O ireductibilă originalitate Poeziile lui Mircea Bârsilă au substrat arhaic păgân și sunt transpuneri simultane ale dionisiacului și apolinicului. Ele vădesc o impresionantă unitate stilistică și formează un tot de o concretețe cu accente dominant descriptive, parțial rustice. Consecvența dicțională îi e condiționată de mișcarea flux-reflux a inspirației, însă una benefică unei expresivități non-citadine. […]
