Numeroase poziţii publice, atât din partea Guvernului, cât şi a Preşedinţiei, dar şi a reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional au apărut, în ultimele săptămâni, în legătură cu gradul insuficient de absorbţie a fondurilor europene. Potrivit estimărilor oficiale, România ar fi reuşit să traverseze mult mai uşor perioada de criză dacă ar fi obţinut un procent mult mai mare din fondurile disponibile. Din păcate, inclusiv în Timiş sunt multe administraţii locale care susţin că accesarea finanţărilor europene este una destul de dificilă, invocând în acest sens dificultăţi legate de obţinerea banilor necesari cofinanţării proiectelor sau neseriozitatea ori neprofesionalismul unor firme de consultanţă. Sprijin pentru cofinanţarea proiectelor Pentru că nu puţine au fost administraţiile locale din vestul ţării care s-au plâns că, în contextul actualelor bugete de criză, este destul de dificil să obţină banii necesari asigurării cotei-parte din finanţarea proiectelor, săptămâna trecută, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest şi Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii au organizat o acţiune menită să facă cunoscute instrumentele financiare de sprijin pentru beneficiarii şi potenţialii beneficiari de fonduri nerambursabile din Regiunea Vest. În acest sens, reprezentanţii Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii le-au demonstrat celor interesaţi că statul a facilitat în ultima perioadă accesarea unor forme de sprijin pentru cei care au probleme cu partea de cofinanţare a proiectelor implementate. Un exemplu bun în acest sens este faptul că, începând cu 29 martie, în cadrul „Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României”, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii acordă garanţii, în numele şi contul statului, beneficiarilor eligibili, pentru creditele de cofinanţare accesate, credite ce pot ajunge la 15% din valoarea totală a proiectului. În acest sens, Primăriile din Timiş, care au probleme legate de asigurarea cofinanţării, pot apela la facilităţile oferite de F.N.G.C.I.M.M., în aşa fel încât acordarea finanţărilor să nu fie blocată de bugetele de criză. „Oferta de produse şi servicii a F.N.G.C.I.M.M., adaptată noilor condiţii economice, facilităţile de accesare a fondurilor structurale pentru primării, universităţi, institute de cercetare, furnizori de servicii de alimentare cu apă şi canalizare şi produsele destinate I.M.M.-urilor, vizând garantarea creditelor pentru proiecte cofinanţate din fonduri europene nerambursabile şi cele legate de garantarea creditelor destinate dezvoltării proiectelor investiţionale şi asigurării capitalului de lucru, sunt prezentate de specialiştii Fondului tuturor celor interesaţi în a accesa informaţii utile şi relevante”, a declarat la Timişoara Aurel Şaramet, preşedintele F.N.G.C.I.M.M. La rândul său, Sorin Maxim, director general al Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest, a subliniat că A.D.R. Vest, în calitate de finanţator prin Programul Operaţional Regional, a iniţiat un parteneriat cu F.N.G.C.I.M.M., care constituie o miză importantă pentru susţinerea şi dinamizarea sprijinului beneficiarilor de proiecte europene în scopul implementării acestora în bune condiţii. Dan Ştefănescu, directorul Direcţiei de Implementare a Programului Operaţional Regional 2007 - 2013, ne-a declarat că, deocamdată, în judeţ nu au fost semnalate probleme majore legate de asigurarea cofinanţării proiectelor contractate în Timiş pe acest program P.O.R. 2007 - 2013, însă acest gen de situaţii trebuie prevenite din timp. „În această fază nu am sesizat probleme majore legate de asigurarea cofinanţării. Dar ne pregătim, în eventualitatea în care astfel de dificultăţi apar, şi în acest sens a fost iniţiată şi întâlnirea de la Timişoara cu reprezentanţii F.N.G.C.I.M.M. Avem în spate experienţele trecute, legate de fondurile Phare, când au mai fost probleme privind asigurarea cofinanţării, şi de aceea vrem să preîntâmpinăm acest gen de situaţii”. Destule proiecte nu întrunesc standardele minime de eligibilitate În afară de asigurarea cofinanţării, o altă problemă destul de serioasă, remarcată în vestul ţării, în ceea ce priveşte accesarea fondurilor structurale, cum sunt cele pe Programul Operaţional Regional, o reprezintă felul în care sunt concepute şi realizate proiectele ce însoţesc solicitarea de finanţare. Unele sunt făcute extrem de prost, încât sunt respinse din start şi, de cele mai multe ori, sunt realizate de firme de consultanţă, ceea ce înseamnă că instituţiile care le-au comandat au investit bani publici degeaba în ele. Lista proiectelor-eşec nu e deloc mică în vestul ţării. Şi în cadrul P.O.R. 2007 - 2013, zeci de proiecte nu au întrunit standardele minime pentru a fi declarate eligibile, fie pentru că ideea iniţială era una proastă, fie că redactarea sau conceperea a fost sub orice critică. Astfel, pe P.O.R. 2007 - 2013, pentru care regiunea de vest a ţării are alocată suma de 432,07 milioane de euro, au fost depuse la A.D.R. Vest peste 400 de proiecte. Dintre acestea, până în prezent, au fost contractate doar 62, cu o valoare a finanţării nerambursabile de 138 de milioane de euro. 232 de proiecte se află în faza de evaluare, selecţie sau precontractare, dar peste 100 deja au fost declarate neeligibile. Pe domeniul de finanţare „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, la A.D.R. Vest a fost propus un astfel de plan integrat, pentru o valoare de 7,9 milioane de euro, care a fost respins, în condiţiile în care realizarea unui asemenea plan este extrem de costisitoare şi pentru primăriile mari. Pe domeniul „Reabilitarea şi modernizarea reţelei de drumuri judeţene, străzi urbane, inclusiv construcţia de şosele de centură” au fost respinse până acum în vestul ţării zece proiecte, cu o valoare nerambursabilă de 55,97 de milioane de euro. Pentru domeniul „Reabilitarea, modernizarea sau echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate” au fost respinse patru proiecte, în valoare de 2,5 milioane de euro. La domeniul „Reabilitarea, modernizarea sau echiparea infrastructurii serviciilor sociale”, opt proiecte nu au întrunit condiţiile minime pentru a fi admise, valoarea lor fiind de peste 4,6 milioane de euro. Pentru sub-programul „Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă” au fost respinse în vestul ţării 12 proiecte, în valoare de peste 26 de milioane de euro. Pe domeniul „Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală”, în Banat au fost repinse trei proiecte, în valoare de 14,8 milioane de euro. Pentru „Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea lor pentru noi activităţi” au fost declarate, în vestul ţării, ca neeligibile şase proiecte în valoare de 680.000 de euro. Pe segmentul „Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural” au fost respinse din start şase proiecte, în valoare de 23,6 milioane de euro. Iar pentru domeniul „Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice” nu au fost declarate ca eligibile pentru finanţare zece proiecte cu o valoare totală de peste 27,16 milioane de euro, toate făcute de structuri din vestul ţării. În spatele tuturor aceste proiecte eşuate stau, evident, foarte mulţi bani publici care au fost investiţi pentru conceperea şi redactarea lor, întrucât firmele de consultanţă nu au, de regulă, tarife mici. Nu există mecanisme de evaluare a firmelor de consultanţă Ca în orice domeniu, şi în cazul serviciilor de consultanţă acordate de firmele de specialitate Primăriilor care doresc să obţină finanţări din fonduri structurale, există pe piaţă o sumedenie de oferte, nu toate serioase sau de calitate. „Sunt unele firme
