Dintr-un motiv pe care nu l-am în?eles, Guvernul Ciolo? pare a fi r?mas cu impresia c? marea problem? a românilor este, în acest moment, salarizarea bugetarilor. O fi ?i asta, dar ca problem? adiacent?, ca distorsiune într-o pia?? a muncii împ?r?it?, o parte în care nu intri într-o companie decât la un salariu minim pe economie, dup? ce ai dat câteva examene riguroase pe post ?i ai acceptat eventual s? lucrezi, m?car par?ial, cu salariul la negru, ?i o alt? parte, asta a bugetarilor, în care n-ai ?anse s? intri decât pe pile, eventual cu o ?pag?, sau s? accep?i un post pe care nu îl vrea nimeni, ori într-o ?coal?, într-un spital sau, mai rar în administra?ie. Realizând c? nu are suficiente resurse, Guvernul Ciolo? a luat în calcul renun?area la majorarea tuturor salariilor bugetarilor ?i aplicarea unor major?ri cu prioritate în S?n?tate ?i Înv???mânt. Prioritizarea în sine nu e deloc o idee rea, dar mie unuia mi se pare c? Guvernul confund?, din nou, cauza cu efectul ?i va gre?i grav dac? d? salarii mai mari, fie doar ?i în aceste dou? domenii, înainte, iar nu dup? realizarea unor reforme consistente. Asta pentru c? unu, bugetarii nu sunt prost pl?ti?i fa?? de nivelul ??rii, doi, nivelul lor de salarizare este efectul, iar nu cauza disfunc?ionalit??ilor din sistemele publice, fie c? vorbim de educa?ie, s?n?tate, administra?ie sau orice altceva ?i, trei, lipsa de performan?? a acestor sisteme publice joac? un rol important în frânarea general? a ??rii, inclusiv a priva?ilor ?i a capacit??ii economiei noastre de a ne sus?ine un trai mai bun. Mai pe române?te spus, reformarea unui domeniu, a?a cum este Înv???mântul, de exemplu, ar trebui s? creeze resurse suplimentare, iar nu s? ne coste mai mult. Vorbind pe concret, într-un exerci?iu exemplificativ ?i aleatoriu de aritmetic? simpl?, reducerea, s? zicem, cu 20% a num?rului de ore pe care le petrec copiii în ?coal? poate da posibilitatea cre?terii salariilor dasc?lilor lor cu 20%, dar asta numai în condi?iile în care num?rul acestora se reduce cu 20%. În alt? ordine de idei, admit posibilitatea ca statul s? creasc? salariile dasc?lilor nu cu 20%, ci cu 40%, admit posibilitatea unor eforturi suplimentare ale societ??ii în acest scop, dar numai dup?, iar nu înainte de reformarea acestui sistem, dup?, iar nu înainte de eliminarea profesorilor care nu au ce s? caute în ?coli ?i deschiderea por?ilor pentru dasc?li noi, mai entuzia?ti, cel pu?in, dup?, iar nu înainte de deblocarea unei reforme pe care cârd??ia dintre sindicate ?i minister o vrea îngropat? sub vanitatea c?r?ii de vizit? pe care domnul Adrian Curaj a vrut s?-?i poat? scrie ?i o func?ie de ministru în palmares. Dac? nu în?elege asta, Ciolo? nu va face decât ceea ce ar fi f?cut ?i un Guvern de politruci în an electoral – cre?terea salariilor bugetarilor. La S?n?tate, de?i mai complex? prin efecte, reforma este mai simplu de f?cut din perspectiva restructur?rilor de personal. Asta pentru c? turnul de sticl? al acestui sector, nereformat de la comunism încoace, a fost spart de liberalizarea pie?ei muncii ?i plecarea cadrelor pe salarii mult mai mari în Occident. A?a se face c? în S?n?tate avem deficit de oameni, iar nu excedent, ca în Administra?ie sau Înv???mânt, iar numirea lui Vlad Voiculescu la minister chiar d? posibilitatea unor schimb?ri rapide ?i justific? ?i o cre?tere de salarii. Evident, ?i acolo e un sistem de spart, unul mafiot, croit pe uria?ele ?p?gi de achizi?ii, dar cel pu?in nu va plânge nimeni c? a r?mas f?r? slujb?. Presupunând c? statul ar putea majora salariile în Înv???mânt ?i în S?n?tate de la 1 august ?i luând în calcul cele 2,3 miliarde de lei disponibile în acest an fa?? de un fond total de salarii de 19 miliarde pentru aceste dou? domenii, se creaz? posibilitatea unei cre?teri medii a fondului de salarizare de 25-30%. O gr?mad? de bani! Esen?ial este îns? ca Ciolo? s? nu dea acela?i procent tuturor, s? g?seasc? un sistem prin care s? recompenseze competen?a ?i performan?a în sistemul bugetar, iar nu egalitarismul socialist care a ?i dus la colapsul acestuia. Paradoxal, de?i eu însumi sunt de acord c? S?n?tatea ?i Înv???mântul sunt cele mai bine alese priorit??i na?ionale, consider c? reforma Administra?iei ar fi trebuit s? fie prima. Asta pentru c? abia aceea ar crea mai multe resurse care s? permit? ?i cre?terea mai consistent? a salariilor celorlal?i bugetari, dar ?i pentru c? birocra?ia imobil? din România afecteaz? cel mai direct dezvoltarea economic?. Cum sunt pu?ine ?anse s? vedem un proiect de reform? a Administra?iei mai devreme de toamna acestui an, sunt chiar curios câ?i dintre func?ionarii no?tri î?i vor dori salarii mai mari, sau vor prefera s? nu se ating? nimeni de joburile lor chiar dac? nici major?ri nu vor primi. Moise Guran, pe Biziday
