Polipii colonici reprezint? forma?iuni tumorale benigne sub forma unor excrescen?e de ?esut care apar la nivelul intestinului gros. Prezen?a lor în colon sau rect ridic? multe întreb?ri pacientului ?i familiei acestuia. Care este semnifica?ia descoperirii unui polip in colon? Înseamn? c? am sau c? voi face cancer colonic? Va trebui s? m? operez? Cauzele care duc la apari?ia polipilor nu sunt pe deplin cunoscute. Totu?i, printre factorii de risc se num?r? anumite obiceiuri alimentare ?i de stil de via??, printre care: o diet? bogat? în gr?simi ?i s?rac? în fructe, legume ?i fibre, fumatul, consumul de alcool, sedentarismul, precum ?i afec?iuni ca obezitatea. Exist? anumite boli inflamatorii ale colonului, rectocolita ulcero-hemoragic? ?i boala Crohn care cresc ?i ele riscul. Cancerul colorectal este rar înaintea vârstei de 40 de ani, iar în aproximativ 90% din cazuri, polipii cu potential evolutiv spre cancer apar dupa vârsta de 50 de ani. De aceea, se recomand? în general ca screening-ul pentru polipi ?i implicit pentru cancerul colorectal s? înceap? la vârsta de 50 de ani (pentru ambele sexe). S-a dovedit c? dureaz? aproximativ 10 ani pentru ca un polip mic s? se transforme în cancer. În afar? de vârst?, factorii genetici pot juca ?i ei un rol important. Screening-ul începe mai devreme de 50 de ani la persoane care au istoric in familie de cancer de colon sau de polipi colonici, mai ales dac? în familia pacientului, cancerul a ap?rut la vârste tinere, la rude de gradul I sau a implicat mai mul?i membri ai familiei. O discu?ie cu medicul dumneavoastr? va putea sa stabileasc? vârsta la care ar trebui s? v? investiga?i pentru a depista ?i a rezeca eventualii polipi cu poten?ial de evolu?ie la cancer. SIMPTOME În ceea ce prive?te simptomatologia, polipii de mici dimensiuni sunt de regul? complet asimptomatici, de aceea este necesar screening-ul dup? vârsta de 50 de ani. Polipii de dimensiuni mai mari pot da uneori simptome precum: scaune amestecate cu sânge, modific?ri ale obiceiurilor de defeca?ie (constipa?ie, diaree), obstruc?ie intestinal?, dureri abdominale, dar toate aceste simptome pot avea ?i alte cauze. Exist? mai multe tipuri de polipi, dar cel mai frecvent întâlni?i sunt polipii hiperplastici ?i polipii adenomato?i. Dintre aceste dou? tipuri, numai polipii de tip adenomatos (dou? treimi dintre polipi) au poten?ialul de a se transforma malign (de a deveni cancero?i). Cu cât un polip adenomatos este mai mare ca dimensiuni, cu atât cre?te poten?ialul de a deveni malign. Investigatia de elec?ie pentru depistarea polipilor, deci pentru screening-ul cancerului colorectal este endoscopia digestiva inferioara sau colonoscopia. În timpul colonoscopiei, medicul introduce prin orificiul anal un tub sub?ire flexibil prev?zut cu o surs? de lumin? ?i cu o camer? video cu ajutorul c?ruia poate vizualiza interiorul întregului intestin gros, depistând polipi ?i alte leziuni. Totodat?, in timpul colonoscopiei, medicul poate biopsia o forma?iune polipoid? (extrage o mic? por?iune din polip pentru ca aceasta sa fie supus? examenului histopatologic la microscop prin care se va stabili tipul de polip ?i deci poten?ialul s?u malign). În afar? de diagnosticarea polipilor, colonoscopia serve?te ?i ca metod? terapeutic?, majoritatea polipilor putând fi rezeca?i pe cale endoscopic? (manevr? denumit? polipectomie), f?r? ca pacientul s? mai trebuiasc? s? fie supus vreunei interven?ii chirurgicale. Ulterior, medicul gastroenterolog va stabili necesitatea repet?rii colonoscopiei, precum ?i intervalul de timp pân? la repetarea procedurii (de regul?, la 5 ani în cazul unei colonoscopii normale – la care nu s-au decelat polipi ?i la cel mult 2-3 ani dac? anterior au fost pu?i în eviden?? polipi). Exista alte investigatii (videocapsula endoscopica, irigoscopia sau clisma baritata, tomografia computerizata, mai ales colonoscopia virtuala TC) care pot depista tumorile colonice, inclusiv polipii, dar nu permit biopsierea ?i nici tratarea (rezectia) lor. Toate aceste mijloace sunt de regul? mai u?or tolerate, dar pot fi mult mai scumpe si au o sensibilitate (procent de depistare a leziunilor) mai mic? decât a colonoscopiei. De re?inut: – polipii reprezint? o afec?iune comun? (apar la 30-50% din persoane) – nu toti polipii au poten?ial malign; de asemenea, sunt necesari mai mul?i ani pentru ca un polip de mici dimensiuni s? se transforme în cancer – în general, polipii pot fi rezeca?i complet ?i în siguran?? pe cale endoscopic? – colonoscopia este metoda de elec?ie pentru depistarea ?i tratarea polipilor colonici si deci pentru a sc?dea riscul de cancer colorectal. Doctorul Zilei
