E o toamnă tare capricioasă, de parcă ar fi supărat-o zeii. Sora mea face dulceață de prune, nu se mai oprește, cu un presentiment sporit al foamei ce pândește vicleană. Scutură prunii , iar fructele cad disperate în căldarea încinsă, într-un ritual neașteptat. Mătușa Cosmina n-o ajută, are altceva de rezolvat.
