Pe când trăiau iubiții mei părinți, Dumnezeu să-i odihnească, îi auzeam folosind o zicere pe care azi n-o mai aud. Aceasta era ocazionată de niște întrebări care sunau cam așa: -De ce nu facem cutare sau cutare lucru? -Nu i-a venit vremea, dragu tatei. Nu i-a adus Dumnezeu ceasul.
