Parafrazând titlul unui cunoscut eseu al lui Andrei Pleșu, ajuns la o vârstă când nu-și mai face iluzii asupra mărunțișului vieții ce-a mai rămas, poetul Victor Știr glosează pe marginea vârstei ingrate, privită totuși cu detașarea celui ce a trecut prin furtuni, fără a face paradă de sensuri înalt-sapiențiale sau d
