Niciun alt ansamblu artistic nu este atât de potrivit locului în care este amplasat, la Bistrița, precum seria de patru pietre/ stânci, una după alta, ca-ntr-un șir indian, acoperindu-se, privite deodată, și, totuși, ca-ntr-o iluzie, ieșind din rând, câte puțin, în joacă, cu gât întins.
