România se simte bine. De multă, de foarte multă vreme. Curg zdrențele de pe ea, șchioapătă, e beteagă de-o ureche, vede ca prin ceață, i se clatină dinții, sângele i s-a lenevit, puterile o lasă, iar mintea… Mintea o părăsește încet-încet, odată cu migrația inteligenței și cu înflorirea analfabetismului mai mult sau mai puțin funcțional […]
