Despre marele scriitor Marin Preda există părerea, poate îndreptăţită, că s-a spus cam totul şi soclul eternităţii pe care este aşezat, în istoria criticii literare, rămâne unul solid şi corespunzător de înalt. Pe măsura statutului său moral. Fiindcă n-a ales „nici temniţa, nici academia”. Adică n-a fost nici dizident, nici stâlp al fostului regim. Pentru […]
