Autor: dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe)Comunicat de presă Conducerile asociaţiilor, ligilor şi fundaţiilor din judeţul Covasna, cu sediul în municipiul Sf. Gheorghe, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, în fiecare an, începând cu 2003, de sărbătoarea Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, conferă Diploma de cetăţean de onoare al comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe, unui număr de până la 10 persoane, „în semn de preţuire şi recunoştinţă pentru întreaga activitate pusă în slujba binelui public”. În acest an, în data de 23 aprilie, la Biserica „Sfântul Gheorghe” din Deal, la finalul Sfintei Liturghii Arhiereşti, oficiată de PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, au primit această distincţie onorifică următorii membri ai comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe: 1. Profesor de istorie Vasile Stancu, inspector şcolar, colaborator al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, autor de publicaţii, studii şi articole de istorie, publicist - colaborator al publicaţiei „Condeiul ardelean”, membru în conducerea unor asociaţii culturale din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş; 2. Medic primar Mariana Sanda Opra, şef secţie Anestezie şi Terapie Intensivă la Spitalul Judeţean „Dr. Fogolyan Kristof” din Sfântu-Gheorghe; 3. Profesor de istorie Brânduşe Roman, director al Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, metodist, formator în managementul educaţional, autor de publicaţii, studii şi articole de istorie; 4. Magistrat Elena Ciobanu, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna, vicepreşedinte al Fundaţiei „Mihai Viteazul”; 5. Profesor învăţământ primar Elena Boriceanu, inspector şcolar, metodist şi formator de cadre didactice, autor de publicaţii, studii şi articole de pedagogie; 6. Profesor de muzică Alexandru Popovici, dirijor, compozitor de muzică folk şi corală, participant la viaţa culturală a municipiului Sfântu-Gheorghe şi a judeţului Covasna; 7. Inginer industrie alimentară Maria Momoiu, inginer-şef Covalact SA, specialist şi manager şi la alte societăţi de industrie alimentară din Sfântu-Gheorghe şi Braşov. Biroul de presă 1. Vasile Stancu, profesor de istorie, inspector şcolar, colaborator al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, autor de publicaţii, studii şi articole de istorie, publicist - colaborator al periodicului „Condeiul ardelean”, membru în conducerea unor asociaţii culturale din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş s-a născut la 3 aprilie 1946, în oraşul Zărneşti, judeţul Braşov. După absolvirea cursurilor gimnaziale şi liceale la şcoli braşovene, a urmat cursurile: Institutul Pedagogic de 3 ani, Facultatea de Istorie-Geografie Bucureşti (1964-1967); Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie-Filosofie, secţia fără frecvenţă (1978-1982) şi cursurile postuniversitare de Filosofie de la Academia de Studii Social-Politice, Bucureşti (1987-1988). A funcţionat în învăţământ, peste patru decenii, la şcoli din Întorsura-Buzăului şi Sfântu-Gheorghe, după cum urmează: Şcoala Generală şi Liceul din Întorsura-Buzăului (1967-1976), ocupând şi funcţia de director adjunct în perioada 1971-1976; Casa Pionerilor Întorsura-Buzăului (1976-1984, director); Cabinetul Judeţean de Partid, Sfântu-Gheorghe (1984-1989), şeful catedrei de Istorie - Politică Externă, Şcoala Generală Întorsura-Buzăului (1990-1994) - unde a fost şi director adjunct; Şcoala Generală Nr. 1 din Sfântu-Gheorghe, numită ulterior „Nicolae Colan”, având ore şi la Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi” (1994-2010). În perioada 1995-1997, a îndeplinit funcţia de inspector şcolar de istorie - religie - ştiinţe socio-umane la Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna, iar între 1997-2008, a fost metodist, la disciplina Istorie, al ISJ Covasna. De-a lungul anilor, elevii săi au obţinut numeroase premii la olimpiadele de Istorie, faza judeţeană şi naţională, la concursuri pe teme de istorie, în mod deosebit la Concursul „Mihai Viteazul şi visul Unirii”, a organizat zeci de excursii în întreaga Ţară la obiective istorice şi cultural-spirituale, şi a colaborat la revistele şcolare ale unităţilor în care a lucrat. După decembrie 1989, este profund implicat în activităţi cultural-civice, fiind membru în conducerea celor mai active şi reprezentative asociaţii cultural-ştiinţifice şi civice româneşti din zonă: Fundaţia „Mihai Viteazul”; Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”; Asociaţia Pedagogilor Români din Judeţul Covasna; Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita; Centrul European de Studii Covasna-Harghita; Grupul de Cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei; Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, membru al Comisiei Judeţene de Heraldică şi al Comisiei de aprobare a denumirii unor obiective şi străzi. În toată această perioadă a susţinut sute de conferinţe, a participat la numeroase mese rotunde, dezbateri pe teme de istorie, manifestaţii civice, întâlniri cu ierarhii Bisericii Ortodoxe, parlamentari şi membri ai guvernelor postrevoluţionare, cursuri ale Universităţilor de Vară de la Izvorul-Mureşului şi Vălenii de Munte, întâlniri cu delegaţii ale românilor de peste graniţe. Publicistul şi istoricul Vasile Stancu, în calitatea sa de cercetător al Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a colaborat la numeroase publicaţii, în mod deosebit la periodicul „Condeiul ardelean”, în paginile căruia a publicat câteva sute de articole pe teme de istorie naţională şi locală, literatură, cultură, politică, precum şi numeroase portrete ale unor personalităţi naţionale cât şi ale vieţii cultural-ştiinţifice contemporane, zeci de recenzii şi prezentări de carte sau publicaţii. În urma cercetării istorice şi arhivistice, a redactat peste 100 de studii şi articole de istorie pe care le-a publicat în reviste de specialitate. A prefaţat şi îngrijit mai multe volume din colecţia „Profesioniştii noştri”. Are în pregătire pentru publicare două volume reprezentând contribuţii la istoria românilor transilvăneni. Pentru întreaga sa activitate pusă în slujba istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei a primit numeroase diplome de Excelenţă, de Onoare, Jubiliare şi medalii, scrisori de mulţumire şi cinstire, mesaje, la care se adaugă numeroasele însemne omagiale acordate profesorului Vasile Stancu din partea unor instituţii, asociaţii şi personalităţi ale vieţii publice româneşti, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 de ani. Familia Vasile şi Ileana Stancu are doi copii, un băiat şi o fată, doctori în matematică, profesori universitari care fac o carieră strălucită în SUA şi Canada. Aceştia le-au dăruit părinţilor patru minunaţi nepoţei, un băieţel şi trei fetiţe. 2. Mariana Sanda Opra (născută Hădărean), medic primar, şef secţie Terapie Intensivă la Spitalul Judeţean din Sfântu-Gheorghe, s-a născut, la 9 februarie 1950, în oraşul Agnita, judeţul Sibiu. După terminarea studiilor gimnaziale şi a celor liceale în oraşul natal, a absolvit Facultatea de Medicină din Bucureşti. A fost doi ani medic la circa medicală din Oneşti, judeţul Bacău, un an la Covasna, după care a urmat cursurile de specializare la Spitalul Clinic Fundeni. Din anul 1977, a fost medic specialist la secţia Anestezie şi Terapie Intensivă de la Spitalul Judeţean Covasna, unde şi-a desfăşurat activitatea, la început ca medic primar, iar apoi ca şef de secţie până la pensionarea sa, în anul 2009. Fiind solicitată, datorită înaltei sale pregătiri, de spitalele private de a-şi pune cunoştinţele medicale în slujba oamenilor, activează şi la ora actuală efectuând gărzi la unităţi sanitare din Sfântu-Gheorghe şi Braşov. După propria-i mărturisire, Dumnezeu a rânduit să practice o meserie care este potrivită sufletului său, să poată ajuta oamenii aflaţi în suferinţă şi să lucreze într-o secţie unde graniţa dintre viaţă şi moarte este permanent prezentă. Urmând exemplu bunilor săi părinţi - Petru şi Maria Hădărean -, membri de cinste ai comunităţii noastre ortodoxe din Sfântu-Gheorghe, medicul Mariana Sanda Opra afirma: „Nimic nu se face fără voia lui Dumnezeu, iar noi nu avem alte metode de a ne apropia de El decât rugăciunea sinceră şi milostenia faţă de cei sărmani”. Soţul, profesorul de Educaţie Fizică Opra Kalman, a fost ani de zile directorul Şcolii Gimnaziale „Nicolae Colan”, contribuind la modernizarea şcolii, participând şi sprijinind acţiunile de cinstire a patronului spiritual al acesteia şi promovând climatul de educare a elevilor în spiritul unei convieţuiri interetnice armonioase. Dumnezeu a binecuvântat familia Opra cu două fete, care le-au dăruit bunicilor patru nepoţi. Una din fiice, Ana Maria Popa, este director al Teatrului „Andrei Mureşanu” din Sfântu-Gheorghe. 3. Brânduşe Roman (născută Cionca), profesor de istorie, fost director al Colegiului Naţional „Mihai Viteazul”, metodist, formator în managementul educaţional, autor de publicaţii, studii şi articole de istorie. S-a născut la 24 ianuarie 1952, în comuna Vima Mică, judeţul Maramureş. În perioada anilor 1971-1975, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie - Filozofie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” - Iaşi, pe care le-a absolvit cu nota 10. După ce a activat un an ca profesor de istorie la Şcoala Generală Poienile de sub Munte, din judeţul Maramureş, din anul 1976 devine profesor de istorie în Sfântu-Gheorghe, unde funcţionează la: Şcoala „Varodi Joszef” (1976-1977); Liceul „Szekely Miko” (1977-1990); Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” (1990-2010), unde îndeplineşte şi funcţia de director (1996-2010); Colegiul Universitar Pedagogic de Institurori Sfântu-Gheorghe din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai”, lector universitar şi director adjunct. În calitate de profesor îndrumător la disciplina Istorie în cadrul olimpiadelor şcolare a obţinut numeroase premii la faza naţională, inclusiv locul I pe ţară în clasamentul general pe judeţe, ediţia 1997, desfăşurată la Brăila. A activat în cadrul Asociaţiei Profesorilor de Istorie, ca metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna, membru în comisiile locale la examenele naţionale, în comisia naţională la olimpiada de istorie (1992) şi organizator-coordonator de activităţi, proiecte, programe locale, naţionale şi internaţionale. A participat la elaborarea unor programe şi cursuri şcolare, regulamente, metodologii şi studii privind istoria Colegiului „Mihai Viteazul”. Performanţele obţinute în calitate de director al Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” au fost răsplătite cu diplome de Merit, de Excelenţă şi premii acordate pentru profesionalismul reflectat în managementul unităţii de învăţământ. Familia Roman a fost binecuvântată cu doi feciori, un jurist şi un economist, cu domiciliul în Bucureşti, care au dăruit bunicilor trei nepoţi. 4. Elena Ciobanu (născută Toma), jurist, magistrat, prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Covasna, vicepreşedinte al Fundaţiei „Mihai Viteazul”, s-a născut, la 7 mai 1951, în oraşul Târgu-Secuiesc. Clasele primare, gimnaziale şi liceale le-a urmat în oraşul natal, în perioada anilor 1958-1970. Între anii 1970-1974, a urmat cursurile Facultăţii de Drept din Iaşi. A fost bursieră în toţi anii de facultate, pe care a absolvit-o cu media generală de 9,50. În perioada 1974-1975, a fost consilier juridic la Întreprinderea Judeţeană de Legume şi Fructe Bistriţa-Năsăud, apoi între 1976-1985 a fost procuror la fostul Parchet local Târgu-Secuiesc, la început fiind singura femeie procuror din judeţ, într-o lume considerată, pe atunci, eminamente masculină. Între anii 1985-1998, a fost prim-procuror la Parchetul local Sfântu-Gheorghe, devenit între timp Parchetul de pe lângă Judecătoria Sfântu-Gheorghe, fiind, şi de această dată, prima femeie cu funcţie de conducere în sistemul judiciar din judeţul Covasna. În decursul celor 13 ani de conducere la Sfântu-Gheorghe, a coordonat activitatea a circa 20 de procurori stagiari, care au venit, s-au format, iar apoi au valorificat talanţii investiţi în ei, şi au avut cu toţii o frumoasă evoluţie profesională, unii chiar accesând funcţii în Parchetul General, Ministerul Justiţiei, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, alte structuri de specialitate. Nu în ultimul rând, se cuvine să menţionăm că doamna Elena Ciobanu a fost singurul cadru de conducere din sistemul judiciar din judeţul Covasna care nu a fost schimbat din funcţie ca urmare a evenimentelor din decembrie 1989. După ce, în anul 1999, a fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov, a revenit în Sfântu-Gheorghe unde, între anii 2000-2009, a fost procuror şef-secţie judiciară la Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna. Parcursul profesional însumează aproape 34 de ani de vechime în munca juridică, din care peste 32 de ani în funcţia de procuror. Pentru rezultatele obţinute în activitatea profesională a primit mai multe distincţii, dintre care amintim: de două ori „Meritul judiciar”, Premiul Uniunii juriştilor din România (1998), Diplomă pentru întreaga activitate dedicată profesiei de magistrat-procuror (2010) ş.a.. În toţi aceşti ani a sprijinit afirmarea identităţii şi valorificarea filonului cultural românesc în zonă, fiind membră-fondatoare a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale „Mihai Viteazul”. Aportul adus a fost recompensat, în anul 2009, prin acordarea Diplomei de Excelenţă din partea Fundaţiei Culturale „Mihai Viteazul”, iar în noiembrie 2015, a Diplomei „Laudatio” din partea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş. Cunoscută pentru statornicia sa în credinţa ortodoxă şi pentru activitatea filantropică, doamna Elena Ciobanu îşi expune crezul său astfel: „Am înţeles acum mai mult ca oricând că nimic nu există fără Dumnezeu, respectiv că El, Creatorul, există şi în fiecare dintre noi prin scânteia divină sădită în noi, prin sufletul care este nemuritor - moartea fiind doar o trecere către cele veşnice -, în om existând în stare latentă cunoştiinţe şi forţe nemăsurate, care aşteaptă să fie descoperite şi valorificate de fiecare din noi pe spirala evolutivă a vieţii”. Soţul, inginerul silvic Dan Ciobanu, are meritul de a fi primul doctor în silvicultură din judeţul Covasna, titlul fiind obţinut cu o excelentă lucrare în domeniul geneticii forestiere. Fiul, Victor Nicolae - un „adevărat dar al lui Dumnezeu” -, este absolvent al facultăţii de drept, dar cu largă deschidere, implicare şi mulţi talanţi în domeniul artistic, premiat recent la Secţia de dramaturgie a Festivalului Internaţional de Recitaluri Dramatice „Valentin Silvestru”, organizat în municipiul Bacău. 5. Elena Boricean (născută Popica), profesor învăţământ primar şi de psihologie-logopedie, s-a născut la 13 iunie 1951, în Întorsura-Buzăului, judeţul Covasna. După absolvirea Şcolii Gimnaziale ,,Gheorghe Zaharia”, din oraşul natal, a urmat cursurile Liceului Pedagogic ,,Gheorghe Şincai” - Blaj şi ale Facultăţii de Psihologie din cadrul Universităţii ,,Lucian Blaga” - Sibiu. A activat 44 de ani în învăţământ, la următoarele unităţi şcolare: Şcoala Generală Nr. 2 Sita-Buzăului; Şcoala Generală Nr. 2 Întorsura-Buzăului (1971-1977); Şcoala Generală ,,Varadi Jozsef” Sfântu-Gheorghe (1977-1993); Şcoala Specială Sfântu-Gheorghe (2011-2012, profesor logoped); Casa Corpului Didactic ,,Csutak Vilmos” Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna (2011-2014, profesor metodist, cu normă redusă). Timp de 18 ani, în perioada anilor 1993-2011, a fost inspector şcolar pentru învaţământ primar şi alternative educaţionale la Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna. Pe lângă activitatea la clasă, a îndeplinit diverse funcţii, cum ar fi: responsabil al Comisiei metodice a învăţătorilor şi al Cercului pedagogic municipiul şi zona Sfântu-Gheorghe; metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna şi al Casei Corpului Didactic; formator de cadre didactice, expert formator şi de monitorizare şi evaluare în diferite proiecte. În exercitarea activităţii de conducere-îndrumare şi control în domeniul învăţământului primar şi al alternativelor educaţionale, a fost membru în diferite comisii şi consilii la nivelul ISJ Covasna şi a iniţiat implicarea cadrelor didactice în: elaborarea de reviste de specialitate şi caiete de lucru pentru elevi; organizarea de simpozioane, schimburi de experienţă, tabere de vară, concursuri judeţene etc.. Ca metodist şi formator de cadre didactice s-a preocupat, în mod deosebit, de activitatea pentru formarea profesională personală şi a cadrelor didactice pe care le-a coordonat. Este autoarea mai multor articole, studii, publicaţii şi lucrări metodico-ştiinţifice, printre care: „Culegere de exerciţii şi jocuri didactice pentru clasele I-IV”, „Rolul jocului didactic în dezvoltarea vorbirii elevilor”, „Dezvoltarea abilităţilor de gândire critică la elevii din ciclul primar”, „Monografie profesională - ÎNVAŢĂTOR-INSTITUTOR”, „Interculturalitatea la nivel preşcolar şi primar” (Caiet metodic), a revistelor - „Învăţământul primar covăsnean” (iniţiator şi coordonator), ,,Judeţul Covasna - în sprijinul învăţătorilor din clasa a III-a” (capitolul IV), „Dialog Didactic” etc.. O recunoaştere a întregii activităţi desfăşurate o reprezintă distincţiile primite. În acest sens, menţionăm: titlul de „Învăţător evidenţiat” acordat de Ministerul Învăţământului; medalia ,,MERITUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT, clasa I - pentru abnegaţia şi devotamentul puse în slujba învăţământului românesc”, acordată de preşedintele ROMÂNIEI în anul 2004; „Diploma de Excelenţă pentru întreaga activitate derulată în sprijinul învăţământului românesc”, acordată de Asociaţia Pedagogilor Români din Judeţul Covasna. Fiul familiei Boriceanu, Cosmin, este membru în conducerea Poştei Române, din judeţul Covasna, dăruindu-le bunicilor trei nepoţele. 6. Alexandru Constantin Florian Popovici, profesor de muzică, dirijor, compozitor de muzică folk şi corală, s-a născut la 23 iulie 1949 în Bucureşti. A urmat cursurile şcolare în cadrul Liceului Nr. 18 „Mihai Eminescu” din Bucureşti, iar apoi ale Şcolii speciale de programatori de maşini electronice de calcul din Bucureşti. În anul 1973, a absolvit Facultatea de Muzică din cadrul Institutului Pedagogic din Braşov. Din cei 44 de ani de muncă, 41 i-a dedicat învăţământului, din care 40 în şcoli din judeţul Covasna. Primul an de învăţământ l-a desfăşurat, ca urmare a repartiţiei ministeriale, la Şcoala Generală Nehoiu, judeţul Buzău. Între anii 1974-1990, a fost profesor la şcolile generale din Brădet şi Barcani, din zona Buzaielor Ardelene. În perioada 1990-2009, a fost professor de educaţie muzicală la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, iar în anii 2010-2012, la Şcoala Gimnazială „Romulus Cioflec” din Araci. A fost şef de catedră, metodist al Inspectoratului Şcolar Judeţean pentru obiectul Muzică, organizator de practică pedagogică, fiind cooptat şi în echipele de inspecţii şcolare pentru acordarea de grade didactice. În toate şcolile în care şi-a desfăşurat activitatea, dar şi la nivelul localităţilor, a pregătit formaţii corale, de la grupuri vocale până la coruri mari, participând la diferite evenimente culturale, câştigând numeroase premii, la nivel local, regional şi naţional. A colaborat cu poetul Adrian Păunescu în cadrul programelor televizate „Antena vă aparţine” şi cu TVR 2 în cadrul emisiunilor-concurs „Care pe care” (prezentator Leonard Miron). În calitate de compozitor de muzică folk şi corală şi de dirijor al corului „Deziderio” şi al formaţiei de muzică tânără „Floare albastră”, a colaborat cu Fundaţia „Mihai Viteazul”, Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi”, „Asociaţia pentru Comunitate”, Cercul Militar Sfântu-Gheorghe, participând la mai multe ediţii ale Festivalului de Colinde şi Obiceiuri de Iarnă „Crăciunul la Români”, precum şi în diferite alte activităţi culturale organizate de Poliţie, Jandarmerie, SRI etc.. Fiul, Adrian Mihai, continuă cariera muzicală a tatălui. 7. Maria Momoiu (născută Tătaru), inginer în industria alimentară, fost inginer-şef la Covalact SA, specialist şi manager la alte societăţi de industrie alimentară din Sfântu-Gheorghe şi Braşov, s-a născut, la 8 noiembrie 1951, în Poiana-Sărată, judeţul Bacău (localitate din fostul judeţ Treiscaune). A absolvit cursurile şcolare - primar, gimnazial şi liceal - în oraşul Comăneşti, judeţul Bacău, şi ale Facultăţii de Industrii Alimentare şi Tehnica Pescuitului din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, în anul 1975. După absolvirea facultăţii, a fost repartizată la Întreprinderea de Colectare şi Indistrializare a Laptelui Covasna, din Sfântu-Gheorghe, actuala SC Covalact SA. Pe parcursul anilor, a trecut prin toate funcţiile ierahic profesionale, evoluând odată cu întreprinderea şi cu minunatul ei colectiv, activând ca: tehnolog de schimb, inginer tehnolog, şef birou producţie responsabil cu activitatea de export şi inginer-şef. Împreună cu ceilalţi colegi ai săi a introdus în producţie atât noi produse lactate, cât şi tehnologii de vârf în domeniu, participând la privatizarea şi transformarea societăţii în SC Covalact SA şi ridicarea standardelor de calitate, aşa încât unitatea a reuşit să supraveţuiască până în prezent. Din anul 1999, când s-a pensionat, până în anul 2005, a lucrat ca specialist cu experienţă la IAS Câmpul-Frumos, firma Fito-Fit SRL şi SC Prodlacta SA Braşov, unde şi-a valorificat experienţa profesională prin introducerea de produse noi şi reconversia profesională a muncitorilor. În anul 1975, s-a căsătorit cu inginerul Nicolae Momoiu, consătean din Poiana-Sărată. Familia Momoiu are trei copii, doi băieţi şi o fată, toţi absolvenţi cu studii superioare, căsătoriţi, angajaţi la firme private în ţară.Categorie: EevenimentAparut in : Nr. 346_6-19 mai 2016
