Spunem despre ei că trăiesc în lumea lor. Și așa este. Și este o lume în care ei se simt ”acasă”, pentru că așa s-au născut. Iar limbajul mimico-gestual le este, oricât de greu ne-ar fi să înțelegem, limbă maternă. Ce se întâmplă însă atunci când din doi părinți surzi se naște un copil care aude și care, la un moment dat, va ieși din acel ”acasă” pentru a cunoaște altfel lumea?
