Ziua este abia la început, soarele dogoreşte deja insistent peste Bistriţa, transpiraţia curge şi ea în valuri, iar oamenii normali la cap stau ascunşi prin case, pe sub umbrare... Numai tu te prăvăleşti, obosit, în primul pat care îţi iese în cale – întâmplător aranjat chiar în staţia de autobuz...
