Pe lângă vale, drumul șerpuiește ușor, la stânga. Peste apă se vede dealul, pe care acum au crescut tot felul de tufe. O ulită scurtă o coteste spre dreapta. În capătul ei, un ghemotoc de fetiță, vine încet, înotând parcă, fără spor. Doar baticul roșu cu buline albe şi sandalele roșii, te fac să fii sigur că e ea: Ancuța.
