Tata era îngrijitor la grajdurile Colectivului. La grajdurile de pe pășune! De la doisprezece ani, lucram în echipă de 40 de oameni. Trebuia să-mi duc rândul, să-l sap. Când nu, purtam calul de căpăstru, câte 3-4 hectare într-o zi. La plug, primăvara, ori la sapă. Încălțată eram cu cizme, goale, fără obdeală. Sara, era vai de picioarele noastre!
