Lucian Avramescu Tăcerea care s-a odihnit, ca praful sau poleiul, mai multe luni, pe șoseaua din faţa casei mele, scoate de câteva zile ţipete de copii care se aleargă. Nimerindu-mă în buricul planetei Sângeru, între poliţie și primărie și vis-à-vis de școală, grădiniţă, stadion și biserică, asist la avânturile convulsive ale satului și la depresiile […]
