Lucian Avramescu Ca un tată care a făcut, cu femeile lui, copii de piatră Sunt eu, rezemat de eternitatea lor Care nu mă lasă să cad Ce faci cu atâtea stânci, mă întreabă o voce Căreia cu tăcerea mea îi răspund: Le cresc mari, apoi le dau drumul să se rostogolească Peste aceste trecătoare […]
