Pentru satul tradițional, mâncarea de post era o coordonată esențială a momentelor de intensificare pietală, femeile mergând până la spălarea severă a vaselor în care se făcuse mâncare de dulce și la înlocuirea mâncării de dulce cu cea gătită cu untdelemn: când să intra în post, să spălau vasele cu leșie și făceam mâncare de post. Piroștele să făceau cu păsat și cu hribe uscate (Susana Cormoș, Surduc – Sălaj). Era firesc ca sarmalele de post să ocupe un loc privilegiat în bucătăria țărănească puternic marcată de preceptele religioase: Cred că cel mai mult… Articolul Postul și sarmalele de post: Cred că cel mai mult făceam în post tioaște cu pisat apare prima dată în Magazin Sălăjean.
