De mic, mama mi-a spus să am grijă cum îmi aleg prietenii, că mulți sunt doar lichele. Profitori care se gudură să prindă și ei un os. Tata mi-a spus să mă feresc de ciocoi. De acei parveniți ce și-au lăsat opincile la barieră, iar acum s-a urcat scroafa în copac. Amândoi aveau dreptate. N-am să dau deocamdată nume, căci oamenii inteligenți își dau seama. Lichelele și ciocoii merită un condei aspru, dar vă promit, cum de altfel am mai făcut-o, că-i va ustura dosul cât de curând. Pe plan… Articolul Lichele și ciocoi apare prima dată în Magazin Sălăjean.
