E frig tare, dar Tinu nu mai simte ghearele iernii. S-a obișnuit. Pielea de pe mâinile sale e groasă și crăpată. A trecut prin mult prea multe ierni, a dormit în colibă, a plâns și a râs lângă oile sale, iar câinii i-au fost cei mai buni prieteni în momentele cuprinse de disperare. De la 13 ani este cioban. A început cu o turmă de capre, iar acum are grijă de sute de oi. Este angajat, muncește la patron. Pe Tinu l-am întâlnit întâmplător. Se grăbea să ducă turma dincolo…
