Rusia respinge rolul Europei în negocierile pentru Ucraina, în timp ce SUA discută o arhitectură de securitate europeană

Redacția ZiareAZ

Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a declarat pe 7 noiembrie că europenii nu au ce căuta la masa negocierilor și că trupele străine din Ucraina ar fi ținte legitime. Declarația vine înaintea discuțiilor Rusia–Ucraina–SUA de la Abu Dhabi, din 10–11 noiembrie, și a unui exercițiu militar multinațional în Polonia. Liderii europeni cer ca Europa să participe la orice discuție despre securitatea continentului.

Context

Zaharova a făcut declarațiile într-un comunicat publicat pe site-ul Ministerului rus de Externe, într-o sâmbătă, 7 noiembrie. Ea a legat poziția Moscovei de exercițiul „Koalicja”, organizat în Polonia, la aproximativ 100 de kilometri de frontiera cu Ucraina. Potrivit Mediafax, participă militari din 11 țări, iar Franța și Regatul Unit coordonează exercițiul. Francezii contribuie cu circa 1.100 de militari, iar britanicii cu circa 300. HotNews precizează că Coaliția de Voință are 37 de state. Digi24 scrie că exercițiul este prima lor activitate de acest fel în cadrul Forței Multinaționale pentru Ucraina.

Zaharova a spus că Londra și Parisul mizează pe trupe multinaționale în Ucraina pentru a menține un punct de sprijin în confruntarea cu Rusia. Ea a avertizat că responsabilitatea pentru escaladare va reveni celor care „concep aventuri militare nesăbuite”.

În paralel, Adevărul scrie că Trump a spus, după o întâlnire cu emisarul rus Kirill Dmitriev, că acordul va fi „mare și frumos” și ar putea afecta întreaga Europă. Emisarul american Jared Kushner a vorbit despre un nou cadru de securitate europeană, care să țină cont de preocupările tuturor părților. Adevărul amintește că Moscova ceruse în decembrie 2021 retragerea forțelor NATO la pozițiile din 1997, cerință respinsă de NATO și SUA în ianuarie 2022. Libertatea scrie că oficialii de la Varșovia, de la Bruxelles și din alte capitale europene au răspuns imediat acestor declarații.

Pe 6 noiembrie, la Varșovia, ministrul polonez Radosław Sikorski, șefa diplomației UE Kaja Kallas și ministrul ucrainean Andrii Sîbiha au cerut ca orice soluție să includă Kievul și Europa. Kallas a spus că UE nu se consideră un mediator neutru, ci un susținător al Ucrainei. Sikorski a numit imposibilă o reglementare luată „peste capetele noastre”.

Ce înseamnă pentru tine

Adevărul notează că o revenire la poziționarea NATO din 1997 ar include și România, care a aderat la alianță în 2004. Publicația scrie că Kremlinul urmărește retragerea infrastructurii și forțelor aliate din România. Același text precizează că nu există dovezi că Washingtonul ar fi acceptat cerințele Moscovei. De asemenea, orice schimbare în apărarea colectivă ar necesita acordul celorlalți membri, inclusiv al României.

Reuniunea informală a liderilor UE de la Dublin, din săptămâna următoare, ar putea fi dominată de evoluțiile din Ucraina, potrivit unui diplomat citat de Adevărul. Nu este încă stabilit cât de direct vor participa europenii la negocieri.

Perspective

Moscova susține că Occidentul ignoră preocupările ei de securitate și că participarea Europei escaladează tensiunile. Kallas a răspuns, potrivit Libertății: „Putin nu are drept de veto asupra securității Europei”. Kushner a susținut că europenii nu vor fi excluși și că SUA se vor coordona cu ei, afirmă Libertatea.

Adevărul citează diplomați NATO și UE, sub protecția anonimatului, care spun că aliații nu au fost informați în prealabil și se tem că Moscova ar folosi astfel de discuții pentru a-și legitima argumentele. Un diplomat a spus că UE nu blochează inițiativa. Ideea Kushner că niciun stat nu va avea drept de veto asupra alegerilor altuia nu exclude, scrie Adevărul, limitări ale desfășurărilor americane pe flancul estic.