Alerte false cu bombă pe zeci de zboruri europene, două dintre ele cu destinația Otopeni

Redacția ZiareAZ

Joi, 5 noiembrie, zeci de zboruri de pasageri din Europa au primit amenințări cu bombă, iar unele au fost deviate sau escortate de avioane de vânătoare. Două curse au aterizat la București, de la Milano și de la Belgrad, iar verificările nu au găsit explozibili. Autoritățile spun că nu există dovezi despre cine se află în spatele alertelor.

Pe scurt

  • Sursele dau bilanțuri diferite pentru joi: cel puțin 20 (HotNews), 21 (Digi24 și DW Română) sau 25 de zboruri (The Guardian), toate false.
  • Pe Otopeni au aterizat două curse vizate: Wizz Air Milano–București (182 de pasageri și 7 membri ai echipajului) și Air Serbia Belgrad–București.
  • Pilotul unui avion Aer Lingus Dublin–Roma, deviat la baza militară Évreux din Franța, este anchetat pentru că ar fi refuzat inițial să aterizeze acolo.
  • Unele e-mailuri de amenințare erau semnate „Luptătorii Statului Masculin”, dar nu există informații care să indice un grup sau un stat anume.

Context

Valul de alerte a început luni, când un zbor Wizz Air Londra Luton–Sofia a fost escortat de un avion de vânătoare maghiar până la Budapesta. Marți, aproximativ zece zboruri europene au fost vizate de amenințări, iar un aeroport din Varșovia a fost închis temporar. Joi, alertele s-au înmulțit și au afectat curse din mai multe țări, printre care Italia, Bulgaria, Cehia, Polonia, Spania și România.

Primul caz public joi a fost zborul EI402 al Aer Lingus, un Airbus A320 cu 157 de persoane la bord (151 de pasageri și șase membri ai echipajului). Avionul a fost deviat la baza aeriană 105 din Évreux, în Normandia, escortat de două avioane de vânătoare. Pirotehniștii au stabilit că alerta era falsă. Parchetul din Évreux a deschis o anchetă, iar procurorul Rémi Coutin a spus că refuzul unui ordin de aterizare poate fi o încălcare a Codului transporturilor. Pilotul și copilotul au fost audiați. Aer Lingus a precizat că deviarea a fost o măsură de precauție și că va coopera cu autoritățile franceze.

La București, cursa Wizz Air Milano–București a aterizat în jurul orei 11, iar SRI a anunțat că nu au fost găsite elemente pirotehnice. Un pasager a povestit pentru Digi24 că a așteptat zeci de minute în avion, apoi ore în autobuze, iar apoi a trecut prin control în grupuri de 10–15 persoane. Mai târziu, zborul Air Serbia JU102 Belgrad–București a fost vizat de o alertă, după care verificările au fost încheiate fără să se găsească vreo amenințare reală. Compania Națională Aeroporturi București a transmis că traficul aerian s-a desfășurat în siguranță.

Aeroporti di Roma a spus că e-mailul de amenințare trimis la Roma era semnat în numele unor „Luptători ai Statului Masculin”, care susțineau că vizează un „regim feminist”. Un mesaj similar a ajuns la aeroportul din Sofia. The Guardian și HotNews notează că numele amintește de mișcarea rusă de extremă dreapta Male State, fondată în 2016 de Vladislav Pozdnyakov, care nu a revendicat și nu a comentat alertele.

Ce înseamnă pentru tine

Pentru pasagerii de pe aeroporturile vizate, efectele au fost întârzieri, deviări și controale de securitate. Pe Otopeni, traficul a continuat în condiții normale, potrivit reprezentanților aeroportului. Surse precum The Guardian arată că zborurile afectate sunt o fracțiune mică din cele 27.400 programate joi în Europa, potrivit Eurocontrol.

Comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a spus că UE a activat mecanismul de schimb de informații privind securitatea aviației. Responsabilitatea evaluării amenințărilor și a investigațiilor revine în principal autorităților naționale. Asociația IATA a transmis că pasagerii pot fi liniștiți, deoarece măsurile de securitate asigură „cele mai înalte niveluri de siguranță publică”.

Perspective

Surse diferite descriu diferit natura alertelor. Investigatorii citați de The Guardian spun că nu există dovezi că ar fi orchestrate de un grup terorist sau de un stat. Ministrul italian al apărării, Guido Crosetto, a vorbit despre „război sub prag”, făcut intenționat astfel încât nimeni să nu poată fi acuzat. Un purtător de cuvânt al Kremlinului a numit „absurdă” învinuirea administrației Putin pentru atacurile asupra sistemelor frigorifice din supermarketuri, menționate în aceeași perioadă.

Experții sunt și ei nuanțați. Marco Chan, de la Universitatea Kingston, spune că amenințările sunt „cel mai probabil o farsă”, dar că sistemul face bine tratându-le ca reale. El adaugă că „trei zile de incidente reprezintă un eșantion prea mic” pentru a distinge coordonarea de efectul de imitație. Rhys Jones, de la Osprey Flight Solutions, spune că amenințările par legate, într-o campanie „destul de haotică”.

Sinteză realizată cu ajutorul AI pe baza surselor de mai sus.