Ziare pe orase din judetul Covasna

» Balvanyos» Baraolt» Covasna» Intorsura Buzaului» Sfantu Gheorghe» Targu Secuiesc
Covasna

Reviste din Covasna

Nu am gasit nici o revista din acest judet

Agentii din Covasna

Nu am gasit nici o agentie de presa din acest judet

Ultimele stiri din Covasna

Ziarul "Covasna Media"

Ziarul "Condeiul ardelean"


» Preocuparea editurilor Eurocarpatica şi Grai Românesc pentru promovarea scrierilor monografice

Autor: prof. Vasile Stancu (Sfântu-Gheorghe)Luna decembrie a anului 1989 şi transformările rapide petrecute în următorul an au prins comunitatea românească total nepregătită în faţa evenimentelor care aveau loc în toate domeniile de activitate: politic, economic, administrativ-instituţional, învăţământ şi cultură. Românii din inima Ţării s-au trezit în faţa abandonării lor de către Statul Român şi a marginalizării şi izolării lor de către majoritatea etnică dominantă, prin acapararea tuturor instituţiilor politice, administrative şi cultural-educative. Din punctul de vedere al ştiinţei istorice, în numele unei false percepţii promovate de regimul comunist privind relaţiile „frăţeşti” cu minorităţile naţionale şi a eliminării „trecutului care ne desparte”, cercetarea, studierea şi cunoaşterea istoriei locale nu numai că nu a fost încurajată de Statul Român, ci dimpotrivă, a fost împiedicată. Astfel că în ultimul deceniu al secolului al XX-lea, în faţa ofensivei propagandei maghiaro-secuieşti, agresiv antiromânească, românii sau trezit total dezarmaţi. În fapt, practic în acei ani de început ai noului regim s-a pus cu acuitate problema existenţei viitoare a românilor pe aceste meleaguri. „Este (era - n.n.) timpul să începem munca temeinică de cunoaştere a Ţării (a Sud-Estului Transilvaniei şi a românilor de aici, spun eu parafrazându-l pe Dimitrie Gusti - n.n.). Căci a cunoaşte Ţara este cel mai bun mijloc de a o servi. Ştiinţa naţiunii este ştiinţa patriei” (Dimitrie Gusti, Ştiinţa monografică. Ştiinţă a realităţii sociale). Din totdeauna evenimentele deosebite nasc oameni deosebiţi, fapt confirmat şi de apariţia, ca din pământ, a unor personalităţi din rândul comunităţii româneşti care au ştiut şi au reuşit să-i mobilizeze pe români în a se încrede în forţele proprii pentru apărarea valorilor româneşti, ca de exemplu IPS Ioan, Stela Buda, Ioan Lăcătuşu, Ioan Solomon, Ioan Mugur Topolniţchi, Ilie Şandru, Adrian Căşuneanu, Maria Peligrad, Dorel Lungu, Dumitru Furtună şi mulţi alţii. Datorită lor au luat naştere o pleiadă de organizaţii nonguvernamentale - fundaţii, ligi, asociaţii - precum Fundaţia „Mihai Viteazul”, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu”, Fundaţia „Miron Cristea”, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, Centrul European de Studii Covasna-Harghita (1999), dar şi instituţii care să reprezinte comunitatea românească: Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, editurile „Grai Românesc” şi „Eurocarpatica”, în scopul apărării şi perpetuării spiritualităţii, culturii şi românităţii în inima României. Câteva cuvinte despre obiectivele Centrului European de Studii Covasna-Harghita (CESCH) cred că întregesc acest tablou. Astfel, CESCH şi-a propus: Realizarea de cercetări ştiinţifice în domeniile istoriei, sociologiei, geopoliticii, teologiei, economiei, politologiei; Organizarea de evenimente ştiinţifice - colocvii, mese rotunde, dezbateri, conferinţe, emisiuni şi rubrici în mass-media scrisă şi audio-vizuală, activităţi de consulting alcătuind colective pe domenii; Dezvoltarea unor programe de educaţie în cadrul unor cursuri postuniversitare, universităţi de vară şi tabere studenţeşti; Înfiinţarea unei bănci de date cu utilizator multiplu, cuprinzând documente audio-vizuale şi scrise referitoare la zona Covasna-Harghita; Dezvoltarea de parteneriate culturale, sociale, ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din Ţară şi străinătate: Promovarea unor programe culturale, sociale, ştiinţifice; Editarea de lucrări, studii şi periodice în cadrul editurii proprii: „Eurocarpatica”. Astfel, Editura „Eurocarpatica” a luat fiinţă în anul 2000 având ca director pe dr. Ioan Lăcătuşu, editând cu prioritate lucrări privind istoria, cultura şi spiritualitatea românească raportate la convieţuirea interetnică din sud-estul Transilvaniei, indiferent de domiciliul autorilor, dar, mai cu seamă, volume ce poartă semnătura unor intelectuali din Arcul Carpatic, indiferent de tematica abordată. În perioada 2000-2016, Editura „Eurocarpatica” a publicat 166 de titluri (cărţi), deci, în medie 10,4 pe an şi 13 publicaţii, printre care şi anuarul „Acta Carpatica”. În cursul acestui an a publicat până în prezent 7 titluri. Din cele 166 de titluri, un număr de 49, reprezentând 29,51% din totalul cărţilor editate, sunt monografii. La rândul ei, Editura „Grai Românesc”, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a editat de la apariţia sa în anul 2002, 12 cărţi şi două publicaţii: periodicul „Grai Românesc” şi „Almanahul Grai românesc”. Dintre cărţile editate, 8 sunt monografii (66,66%). Practic, cele două edituri, în cei 17 ani de la înfiinţare, au editat 178 de titluri din care 57 monografii, reprezentând 32,20% din producţia tipografică. Împreună cu alte edituri partenere precum Editura „Carpaţilor Răsăriteni”, a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, Editura „Arcuş”, a Centrului de Cultură Arcuş, Editura „România pur şi simplu”, din Bucureşti, şi a altor edituri din Ţară, şi cu sprijinul Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, au mai fost publicate un număr de 11 micromonografii de biserici ortodoxe şi 22 alte monografii. Totalul monografiilor publicate, referitoare la sud-estul Transilvaniei, în perioada 1995-2016, ajung la numărul 90. Desigur, se pune întrebarea: ce înţelegem prin monografii sau scriere monografică? Răspund cititorilor prin a da definiţia monografiei din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia 1984, care ne arată că acest gen de scriere este un „studiu ştiinţific amplu asupra unui subiect anumit, tratat detaliat şi multilateral”, subiectul, în cazul nostru, fiind comunitatea românească din sud-estul transilvan. La începutul lunii aprilie 1997, Despărţământul Covasna-Harghita al ASTREI, cu sprijinul şi binecuvântarea PS Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, a organizat o dezbatere cu tema monografiilor săteşti, şcolare şi parohiale. Cu această ocazie s-a stabilit ca toate propunerile făcute să fie cuprinse într-o structură-cadru a unei monografii care să poată fi folosită de către toţi cei interesaţi. Prin grija subsemnatului, atunci inspector în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Covasna, s-a întocmit structura unei lucrări monografice orientative, putând fi adaptată la situaţiile concrete din fiecare localitate. Pentru detalii şi alte informaţii şi referinţe bibliografice, cei interesaţi erau rugaţi să se adreseze la Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit „Nicolae Colan”. Această structură era publicată în cotidianul „Adevărul Harghitei”, din 1 iulie 1997, cuprinzând opt capitole: mediul înconjurător, repere istorice, viaţa economică, populaţia, instituţiile, etnografie şi folclor, spiritualitate, concluzii. În sensul definirii şi modelului publicat, am împărţit scrierile monografice pe patru subiecte mari: a) monografii de localităţi sau arii administrativ-teritoriale sau geografice; b) personalităţi; c) instituţii; d) organizaţii nonguvernamentale. A) Monografii de localităţi sau arii administrativ-teritoriale şi geografice. În acest sens, putem spune că până în prezent au fost publicate un număr de 18 monografii ale următoarelor localităţi: Araci, Covasna (3), Iarăş, Vâlcele, Arini, Mărcuş, Valea-Mare, din judeţul Covasna; Topliţa (3), Vidacut, judeţul Harghita; Poiana-Sărată, judeţul Bacău; Augustin, judeţul Braşov; Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (2); Situaţia actuală a folclorului muzical în co¬munităţile româneşti din zona Arcului Carpatic; B) Personalităţi - în volumele „Profesioniştii noştri”. Iată ce spuneam la lansarea volumului destinat domnului Vilică Munteanu: „Momentul acestei lansări are o dublă semnificaţie. Împlinirea de către prietenul şi colegul nostru întru cercetare, domnul profesor Vilică Munteanu, directorul Arhivelor Naţionale din Bacău, a frumoasei şi onorabilei vârste de 65 de ani şi, cea de-a doua, este performanţa Editurii „Eurocarpatica” din Sfântu-Gheorghe de a publica cel de-al 20-lea volum al colecţiei „Profesioniştii noştri”, la mai puţin de 6 ani de la iniţierea sa, volum dedicat sărbătoritului nostru de astăzi, media apariţiei volumelor fiind de un volum la 100 de zile. Meritul principal al acestei performanţe aparţine iniţiatorilor acesteia, cărora, desigur, trebuie să le adresăm felicitări. În primul rând, domnului dr. Ioan Lăcătuşu, directorul Editurii „Eurocarpatica”, prezent la această manifestaţie ştiinţifică, precum şi a celor aflaţi la datorie, IPS Ioan Selejan şi urmaşului său la scaunul Episcopiei Covasnei şi Harghitei, PS Andrei”. Iniţiatorii colecţiei au plecat de la necesitatea de a evidenţia şi promova ideea de elite profesionale provenite din rândul românilor din Arcul Intracarpatic, cât şi din rândul acelora care şi-au adus contribuţia la studierea istoriei, culturii şi civilizaţiei românilor din inima Ţării; de a oferi modele demne de urmat pentru tineretul studios şi, fapt nu lipsit de importanţă, de a aşeza în ierarhia socială, pe treptele care li se cuvin, potrivit statutului pe care l-au dobândit prin creaţia, munca perseverentă şi faptele lor, aceste personalităţi aflate în viaţă. Desigur, iniţiatorii s-au gândit că „neînsemnate la vreme, în paginile unor lucrări, informaţiile, creaţiile şi faptele oamenilor devin amintiri; ele se depărtează, se decolorează, se împuţinează; pe unele le uităm cu totul, din altele pierdem doar părţi şi puţine sunt cele care ne rămân fixate mai bine în imagini vii, de culoare şi de sunete”. Vorba dictonului latin: „Verba volant, scripta manent”. Astfel au luat naştere cele 20 de volume omagiale, închinate unor personalităţi de primă mărime din rândul colectivităţilor în care îşi desfăşoară activitatea: Ana Grama, Liviu Boar, Ioan Ranca, Dumitru Zaharia, Ioan Lăcătuşu, Ion Micu, Ilie Şandru, Ioan Pleşa, Constantin Catrina, Corneliu Mihail Lungu, Gelu Neamţu, Lazăr Lădariu, Mihai Trifoi, Nicolae Noica, Ioan Solomon, Valer Dorneanu, Ion Ciurea-Weidner, Valentin Marica, Doiniţa Ana Dobrean şi Vilică Munteanu. Sunt în pregătire volumele destinate domnilor Alexandru Porţeanu, Mihai Suciu şi cel de-al III-lea volum dedicat profesionismului Ioan Lăcătuşu. Alături de aceste volume ale colecţiei „Profesioniştii noştri” au fost editate monografii ale unor personalităţi care au făcut cinste românilor de pe aceste meleaguri, dintre care enumăr: Aurel Marc, George Sbârcea, Episcopului Justinian Teculescu, Mitropolitului Nicolae Colan, familiei Colan, Horia Colan, Patriarhului Miron Cristea, politicianului Ghiţă Pop, Mitropolitului Andrei Şaguna. În total au apărut 37 de astfel de monografii. C) Instituţii: S-au scris monografii despre Biserica Ortodoxă Română din sud-estul Transilvaniei şi Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei (10); - Micromonografii: (11) despre bisericile ortodoxe din: Dobârlău, Târgu-Secuiesc, Sfântu-Gheorghe, Breţcu, Întorsura-Buzăului, Vâlcele, Valea-Mare, Mărcuş, Chichiş, Covasna, Zagon; - Arhivele Naţionale din Covasna şi Harghita (4); - Şcolii: (2) „Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe şi Vama-Buzăului; - Primării: (1) Vama-Buzăului - TOTAL = 28 scrieri monografice. D) Organizaţii nonguvernamentale: 7 lucrări monografice: despre Fundaţia „Mihai Viteazul”(3); Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita (2); Biblioteca ASTRA; Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita, Mureş. Cred că rezultatele înfăţişate sunt meritorii pentru Centrul European de Studii Covasna-Harghita, pentru Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit „Nicolae Colan” şi cele două edituri, „Eurocarpatica” şi „Grai Românesc”, pentru cercetarea şi valorificarea istoriei locale prin monografii, având în vedere personalul extrem de redus, precum şi puterea lor financiară. Categorie: DocumentarAparut in : Nr. 374_11-24 august 2017


» Cugetarea la moarte
» Roata stelelor - nume de joc din Tulgheş, cu rădăcină-n ceruri...
» „Marele Război” în abordarea Şcolii de Vară de la Târgu-Mureş
» „La început a fost cuvântul Ardeal!”