» cercei roşii

toamnă… am întârziat să mă grăbesc iar peniţa repede trecătoare şi-a lăsat cerneala într-o amprentă pe identitatea anotimpurilor  

» mucles

mă doare... parţialitatea unor cavaleri ai fluierului

» bagă la cap

mă credeam şmecher şi tare ca la vreo douăzeci de ani dar m-a chemat tomograful  

» TUDOR CRISTEA-ALTER EGO

Alter ego, Editura Eminescu, 1989, Bucureşti – modernismul cu haină tradiţională, poezia liniştii, a tăcerii explozibile   Fiindcă de la un timp încoace m-am sustras metodei clasice, didactice de a cerceta fenomenul (literar) într-o determinare strict diacronică, am lăsat factorului întâmplare o marjă liberă de acţiune.

» IULIAN FILIP - CARE-S SĂLBATICII?

Care-s sălbaticii? teatru iulian, Editura Bibliotheca, 2010, Târgovişte. Modernitatea sau spargerea graniţelor „civilizaţiei”, întoarcerea la mit, la legendă, la baladesc, la arhetip – o estetică a retoricii simbolului, un teatru unde Absurdul este însăşi Normalitatea sălbatică   Legăturile Târgoviştei, Cetatea eternă a românismului (patru sute de ani Scaun Domnesc cu 43 de voievozi) cu Chişinăul, oraşul speranţă a romanităţii fraţilor de dincolo de Prut, premerg de douăzeci de ani încoace integrarea europeană a statului vecin Moldova.

» Dezvoltarea administraţiei locale prin procese de comunicare eficiente

În ciuda numeroaselor activităţi de informare privind Uniunea Europeană, întreprinse în ultimii ani de către Guvernul României, Comisia Europeană şi alte instituţii publice, dovezile indică existenţa în continuare a unui grad de ignoranţă răspândit privind implicaţiile reale ale statutului de ţară membră, incluzând beneficiile financiare ale fondurilor structurale şi de coeziune, atât în rândul publicului larg cât şi printre grupurile cheie.

» XYZ

dacă am să plec înainte de apusul soarelui îmbracă-mă în costumul gri la un rând de nasturi cusuţi cu aţă neagră în x

» Fehmi Kelmendi - GOLGOTA KOSOVARĂ

CONSEMNĂRI de MIHAI ANTONESCU   Omul de pământ în stătornicia Dardaniei   Omul scrie cu un nod în gât. Cu o lacrimă şiroindu-i pe cerul pustiit al sufletului, pe unde numai corbii hălăduiesc, pe când porumbeii s-au făcut nor în hotarul dintre jelanie şi ducă. Dar, unde se duce poetul, rob al pătimirii întru frumos cum s-ar cere, când pământul arde sub tălpile-i dedate la drumuri fără ajuns, când patria mumă nu mai are unde-i ascunde cântecul îndoliat astăzi, din străină vrere? În pământ, desigur.

» LAURENŢIU ORĂŞANU – BREVIARE SEMANTICE

După felul în care îi duce capul, unii geto-daci pot dezlega un semn de întrebare în câteva secunde; alţii se chinuie, cu o singură întrebare, ore întregi. Se spune că semnele de întrebare preferă să fie dezlegate mai pe îndelete. Şi acest lucru îl punem sub semnul întrebării. Este aici o sub-temă din tema - Dacă - din cele peste 70 de teme şi tot atâtea dacă nu mai multe cuprinse în 240 de pagini ale volumului - Dicţionar cu umor geto-dacic, editura Criterion, Bucureşti, 2008.

» LARENŢIU ORĂŞANU - BREVIARE SEMANTICE

După felul în care îi duce capul, unii geto-daci pot dezlega un semn de întrebare în câteva secunde; alţii se chinuie, cu o singură întrebare, ore întregi. Se spune că semnele de întrebare preferă să fie dezlegate mai pe îndelete. Şi acest lucru îl punem sub semnul întrebării. Este aici o sub-temă din tema - Dacă - din cele peste 70 de teme şi tot atâtea dacă nu mai multe cuprinse în 240 de pagini ale volumului - Dicţionar cu umor geto-dacic, editura Criterion, Bucureşti, 2008.

» coaja de nucă

naşterea acestei dimineţi m-a trezit şoptindu-mi întrebarea ce-ar fi dacă ai păşi tiptil peste visele urâte şi ai uita că noaptea vrea să-şi scrie propria-i poveste în versuri negre  

» nuanţa de alb

crede-mă orice dar nu-mi spune că râde apusul în cea mai plagiată pictură naivă din expoziţia cu vânzare de creiere  

» regret potecile

m-am rătăcit pe cărările vieţii prea des cu busola ruginită de lacrimile căzute peste ea în ceasurile când vorbea tăcerea nehotărârilor mele  

» degetele rămase

se plimbă un gând şi urcă pe treapta şaptezeci şi cinci într-un parc grizonat zâmbindu-i acelui treisprezece dintr-un august al bardului timp mama

» Poezie greacă DIMITRIS P. KRANIOTIS

Poet, prozator, medic, academician. S-a născut în inima Greciei centrale, la Stomia, Larisa (15 iulie 1966). A absolvit Facultatea de Medicină, Universitatea Aristotel, Salonic. Trăieşte şi lucrează în praşul Larisa, ca medic specialist în medicină internă. Este de asemeni profesor la Facultatea Infirmierelor cu Şcoală Superioară din Larisa (TEI).

» neuronul şi berea

alerg să-mi pot opri buzele şi respiraţia pe trupul tău sunt uneori transfigurat de gândurile ce alunecă spre coapse şi nu pot să le opresc

» rămân pentru mâine

alerg să-mi pot opri buzele şi respiraţia pe trupul tău sunt uneori transfigurat de gândurile ce alunecă spre coapse şi nu pot să le opresc

» Târg Artizanat Caritabil - organizat de copiii de la Şcoala de Vară « Micul Creştin », Dărmăneşti, Dâmboviţa

Acum 12 ani, în Dărmăneşti, un sătuc din judeţul Dâmboviţa s-a născut o poveste unde copiii sunt deopotrivă feţi-frumoşi, zâne şi zmei, numai că nu rivalizează ci îşi dau mâinile şi luptă împreună pentru suveranitatea Binelui.

» Lucruri nespuse

Visele curg lângă tâmpla cuvintelor ca rupte de la sânul mamei, ideea de fericire tăcută merge pe vârfuri până in adâncul netrăirilor.  

» spiţa şi spiţerul

se crede buricul târgului în timp ce-şi trage maieul la parcarea marcată de ultimele evenimente mondene din capul locului cu şuviţe mov şi tatuaj cu „i love”  

» umerii cortinei

joacă viaţa o piesă de teatru în aer liber şi-n fiecare gară pribegie  

» neivitul doctor

instabilitate conversii dezechilibre diponibilizări lacrimi împreunate-n barbă dureri adunate de incoerenţa norocului chiar speranţa nu mai are mult de trăit dacă îşi cere cu înverşunare eutanasierea  

» 666

vipie blocaj în trafic claxoane coxate de râncezeala asfaltului nici chiar agentul 006 nu mai are putere să dirijeze mersurile pietonului îşi şterge transpiraţia cu o linie de pe marcajul proaspăt vopsit  

» negru şi roşu

îmi voi cumpăra ghete ciocate cu carâmbul din piele de porc şi o cămaşă din pânză de Damasc să pot fi în trend  

» monoclul şi seminţele

căldură mare mon cher la tarabele din piaţa mare doar o gâscă ţine ritmul cu maneaua „să moară tata” a doua oară  

» echilibrul dintr-o salcie

claxoane asurzitoare la o trecere de pietoni proaspăt marcată de evenimentele cotidiene aflate pe ordinea de zi în colţul din masa tăcerii unde florile nu mai au miros ca altădată

» rogvaiv

m-am tot căutat şi am dat de mine căzând din hamac punându-mă la punct cu legea gravitaţiei

» laptele... urmează mierea

hârtia creponată decadentă şi măreaţă ne arată cum se face un şarpe iar noi îl hrănim la piept până se face praf laptele

» eroare?!

  uneori ne întâlnim cu prieteni arareori găsim oameni şi ne întrebăm unde am greşit

» Noaptea destinelor – un roman al singurătăţii, al iubirii disperate

Adrian Melicovici   Noaptea destinelor – un roman al singurătăţii, al iubirii disperate   La lansarea romanului „Noaptea destinelor”, Editura Bibliotheca, Târgovişte, 2010, editorul Mihai Stan observa cu pertinenţă că Adrian Melicovici este prozatorul de succes care urmăreşte un segment de lectori, ignorând, mai mult sau mai puţin, pretenţiile unei critici riguroase în folosul purei plăceri a lecturii.