Dupa ce a consumat o cantitate considerabila de alcool, desi avea permisul suspendat, Florin Hanganu, �n v�rsta de 37 de ani, s-a suit la volanul unei masini Volswagen Golf cu numar de �nmatriculare provizoriu expirat si a condus pe DN7C �n zona localitatii Baiculesti. Acesta a pierdut controlul volanului si a intrat �ntr-un sant de la marginea drumului. �n urma cercetarilor efectuate de catre politistii sositi la fata locului, s-a constatat ca Florin Hanganu avea o alcoolemie de 1,16 mg/l alcool pur �n aerul expirat. A fost dus la spitalul municipal pentru recoltarea probelor biologice, si, desi nu

Caritas şi FNI au  fost doar două dintre ingineriile financiare în plasa cărora au căzut milioane de români. Iniţiatorii acestora au mizat pe cultura economică slabă a cetăţenilor şi  pe tentaţia câştigurilor venite peste noapte. FNI a câştigat încrederea românilor printr-o reclamă insistentă, dar şi prin asocierea cu Casa de Economii şi Consemna-ţiuni, care a lăsat oamenilor impresia că banii lor sunt garantaţi de stat. După ce au scos câteva milioane de lei, „investitorii” au căpătat încredere şi au ajuns să-şi vândă casele şi bunurile pentru a duce banii la FNI, iar apoi fondul a dispărut peste noapte...

Multe drumuri din Câmpulung nu au mai beneficiat de reparaţii încă de acum 10 ani, de îmbunătăţiri nici nu poate fi vorba. Mărcuş este un cartier al municipiului Câmpulung, unde încă se mai circulă pe drumuri cu pământ. Spunem că se circulă şi ne referim numai la perioada când aceste drumuri sunt uscate, în rest, fiind impracticabile. Oamenii de aici locuiesc în oraş, dar au parte de uliţe ca la ţară. Mai multe străzi din Mărcuş s-au transformat într-un adevărat coşmar pentru localnici. După topirea zăpezilor şi acum, când vor începe ploile de primăvară, pe această uliţă nu se mai poate circula. Strada Boboc, pe o distanţă de mai puţin de 800 de metri, blochează tot accesul locuitorilor din zonă. La fiecare ploaie, când pământul musteşte de apă, oamenii sunt izolaţi şi nici un mijloc de transport nu mai poate intra. Oamenii spun că au ajuns să iasă din curte numai dacă au cizme de cauciuc în picioare, de frică să nu rămână captivi în noroaie. O intervenţie a maşinii de pompieri sau a Ambulanţei ar fi imposibilă. Cetăţenii spun că, de câteva zile, de când s-a topit zăpada, abia mai reuşesc să circule cu maşinile, iar mersul pe jos a devenit pentru aceştia o adevărată aventură. Strada este plină de noroi şi oamenii aruncă toată vina pe edili. Investiţie minimă Distanţa afectată fiind atât de scurtă, investiţia nu ar fi prea mare. Localnicii de pe strada Boboc povesteau: „Nu avem nevoie de investiţii mari, câteva maşini de piatră de calcar ar putea rezolva situaţia drumului”. Pe lângă acestea, ar mai fi nevoie şi de implicarea autorităţilor în a sancţiona localnicii care nu-şi amenajează şanţurile din dreptul proprietăţilor. „Drumul este în acest hal, pentru că vine apa de peste tot, în lipsa şanţurilor. Acum este mai bine, că s-au mai uscat. Înainte, toată lumea îşi făcea şanţurile. Dacă nu ieşeau să îşi facă şanţurile, nu primeau butelii, nu le mai dădea nimic. Acum, nu mai poţi să îi mobilizezi. Deocamdată, drumurile nu sunt chiar aşa de rele, pentru că nu a mai plouat de câteva zile. Dar după ce s-a topit zăpada sau când plouă, pe aici nu se mai poate circula. Trebuie adusă piatră şi apoi o să obligăm pe toată lumea să îşi facă şanţurile. Asta este toată treaba. Trebuie să se ia măsuri, de către autorităţi. Trebuie să se dea amenzi. Aparent, şanţurile sunt făcute, dar, dacă nu sunt făcute cum trebuie, apa nu are cum să treacă şi iese.” Oamenii care încă mai au simţul gospodăresc îşi fac şanţurile din dreptul proprietăţii, dar majoritatea aşteaptă Primăria. Poate ar fi bine ca un reprezentant al Primăriei să ajungă şi în astfel de zone ale oraşului şi să aplice câteva amenzi pentru cei care nu-şi amenajează şanţurile. Ultima împietruire s-a făcut acum zece ani Împietruirile străzilor din Câmpulung s-au făcut numai pe anumite zone. Acolo unde chiar era nevoie de piatră, aceasta nu a ajuns. Cetăţenii de pe străzile pline de noroi spuneau: „De 10 ani, aici nu s-a mai adus piatră, nu s-a mai făcut nimic. Prin decembrie au făcut câteva plombe, dar nu au ajuns până aici, unde chiar nu se mai poate circula. De  zece ani, nu s-a mai adus piatră prin această zonă. Nu ar fi vorba de un spaţiu mare, ci de vreo 700 - 800 de metri. În zona aceasta nu se poate urca cu maşina. Drumul este considerat cale principală de acces în cartier.” O cale principală pe care edilii din Câmpulung nu au mai ajuns de 10 ani. Ultimul primar care a mai trecut pe strada Boboc a fost Sorin Buta. De atunci, nici un edil nu a mai ştiut de această stradă. Când s-a lucrat pe strada Drăceşti, tot traficul a fost deviat pe Boboc şi drumul a fost distrus. Neavând piatră, artera s-a rupt din cauza traficului greu şi din cauza ploilor. Lipsa unor şanţuri face şi mai dificilă starea ei. „Este şi treaba de mentalitate. Pe aici are casă un bucureştean, care a înţeles cum stă treaba şi a făcut şanţurile pe toată suprafaţa proprietăţii. Dar restul nu înţeleg că trebuie să-şi amenajeze şanţul, atât cât îi ţine proprietatea. Pentru asta ar trebui să existe amenzi, pentru a se face educaţie.”, spunea un alt localnic. „Pentru împietruirea a 800 de metri, nu cred că cerem prea mult” O parte dintre localnici s-a mobilizat şi strânge semnături, va face şi un memoriu pe care îl va înainta către Primărie, cu toate că instituţia ar trebui să ştie câţi locuitori sunt pe strada respectivă şi care sunt problemele lor. „Măcar dacă ar face o vizită în teren, să vadă în ce condiţii sunt drumurile noastre. Fiecare primar, când a candidat, a promis că va face ceva. Domnul Buta a fost singurul care a făcut ceva, ne-a făcut caldarâm. A venit George Bălan, care a spus că va continua cu punerea de caldarâm până sus, dar nu a mai făcut nimeni nimic. De aproape 10 ani, nu s-a mai făcut nimic pentru această parte a oraşului. Pentru împietruirea a 800 de metri, nu cred că cerem prea mult. Am mai fost la Primărie şi am spus problema. Ca răspuns, au fost câteva plombe de piatră albă, dar nu acolo unde era problema principală.” Oameni uitaţi între Apa Sărată şi Mărcuş De la mandatul primarului Sorin Buta, oamenii nu au mai văzut nici un primar în zona lor. George Bălan a fost singurul care a venit doar în campania electorală, dar nu s-a ţinut de cuvânt. „Bălan a plecat de la noi, de la Minieră, m-a rugat să îi fac campanie şi mi-a promis că o să facă drumurile, dar nu a făcut nimic. Doar promisiuni şi nimic altceva. Noi suntem puţin uitaţi aici. Nu ţinem nici de Mărcuşul domnului Marinică şi nici de Apa Sărată nu aparţinem.” Este o zonă frumoasă a Câmpulungului, unde mulţi bucureşteni au venit să-şi construiască case. Sunt mulţi tineri care s-au mutat pe strada Boboc, dar păcat de drumul de acces. O bătrână care înota prin noroi ne spunea: „Trebuie să se mai intereseze cineva şi de strada noastră. Sunt mulţi tineri aici, pe strada aceasta, au case noi, frumoase, dar drumul este de nedescris. Eu sunt femeie bătrână şi tot aş plăti un om ca să facă, pentru că eu nu mai pot să fac. Eu nu am văzut de când sunt drumuri ca astea. Când sunt ploi mai mari, nu poţi să mergi nici cu piciorul. Aşa, bătrână, cum sunt, şi din pensia mea mică, aş da bani, ca să aducă piatră.” Din păcate, numai bătrânii mai au simţul gospodăresc şi se îngrijesc de şanţurile din dreptul proprietăţii. „Primarul nu are cum să facă la fiecare şanţul. Tineretul din ziua de astăzi nu mai înţelege. Eu mi-am făcut trotuar până lângă gard şi mă duc în căsuţa mea. Mie nu-mi place noroiul şi, dacă le spui, zic că sunt a dracului. Oamenii sunt puturoşi până la Dumnezeu. Înainte, când eram noi mai tineri, lumea făcea fiecare în faţa casei. Dar acum, dacă sunt zece la sută care mai fac şi care înţeleg că trebuie să facă şanţul din faţa casei. Dacă vă uitaţi câte mizerii sunt pe stradă, nu vă vine să credeţi. Se aruncă pungi, cutii, tot ce au prin casă. Mie îmi place să fie curat şi strada să fie împietruită.”, spunea o altă bătrână. Autorităţile ar trebui să afle că oraşul mai are şi acum străzi pe care nu le cunosc. Strada Boboc din Mărcuş nu este singura unde oamenii înoată prin noroaie, în aceeaşi situaţie sunt şi străzile Tiţei, Băloaica şi Valea Ocnei, de care, cu siguranţă, consilierii şi edilii noştri nici nu ştiu unde se află.

În urma unui nou proiect de lege, numărul angajaţilor din primării şi consilii locale va fi limitat în funcţie de numărul de cetăţeni. Această măsură a Guvernului a stârnit nemulţumiri în rândul unora dintre edilii argeşeni. Pe de altă părte, lege este văzută ca fiind una benefică prin care se face dreptate.  Primarul oraşului Piteşti, Tudor Pendiuc„ Deocamdată nu ştiu nimic despre disponibilizările care trebuie făcute, iar ce auzim pe la televizor nu are nicio reglementare legală în acest sens. Nimic dintre acestea nu a apărut în Monitorul Oficial.”Primarul oraşului Mioveni, Ion Georgescu „ Deocamdată nu facem disponibilizări, am făcut anul trecut. Avem un număr de 72 de angajaţi. În ultimii doi ani s-au descentralizat mai multe instituţii şi acum ţin de primăria oraşului Mioveni, prin urmare fişa postului angajaţilor este foarte încărcată.”Primarul comunei Albeştii de Argeş, Sava Vasile„ Noi suntem sub grilă, mai avem nevoie de trei angajaţi. La o comună cu 6200 de locuitori, 13 angajaţi cu primar şi viceprimar, sunt puţini funcţionari. Mai am pe cineva care o să iasă la pensie, aşadar voi fi sub grilă cu patru angajaţi. Cine a angajat, anii trecuţi, peste grilă, acum suportă consecinţele şi vor trebui să facă disponibilizări.”Primarul comunei Albeştii de Muscel, Ion Năftănăilă„ Acolo unde se poate, mi se pare normal să se facă disponibilizări. Avem 15 angajaţi, doar trei funcţionari, restul sunt angajaţi cu contract. Mai avem trei posturi care nu sunt ocupate, deci avem nevoie sa facem angajări nu să dăm afară.”Primarul comunei Aninoasa, Nicolae Diaconu „ Nu am o părere prea bună despre noua măsură luată de Guvern. Deocamdată nu facem disponibilizări. Noi suntem o primărie de gradul doi, nu ştim ce număr de personal o să avem voie să întreţinem.”Primarul comunei Arefu, Gheorghe Stoican „ Dacă trebuie să facem disponibilizări, o să facem. Avem un număr de 17 angajaţi şi doi paznici. Nu ştiu câţi angajaţi trebuie să rămână, am noroc deoarece mai sunt câteva persoane care trebuie să iasă la pensie.”Primarul comunei Bîrla, Ion Neacşu„ Deocamdată nu o să apelăm la disponibilizări, deoarece avem 20 de angajaţi la 12 sate. Avem 6000 de locuitori în acte, dar mai sunt 1500 de oameni veniţi de la oraş care nu şi-au schimbat buletinul, aşa că este mult de alergat şi nu îmi ajunge personalul de la primărie.”Primarul comunei Boteni, Vasile Leau„ Nu mai concediez pe nimeni deoarece avem doar nouă angajaţi. Nu am nicio părere despre noua măsură luată de guvernanţii noştri. Din partea mea  să dea afară de la Guvern, de la Consiliul Judeţean deoarece sunt unii  angajaţi care stau doar la ţigări şi nu fac nimic.”Primarul comunei Bughea de Jos, Gheorghe Sanda„ Avem un număr de nouă angajaţi. Suntem o comună săracă, care până acum ne-am descurcat cum am putut. Dacă o să fie nevoie să mai facem disponibilizări o să rămânem fără personal. În ceea ce priveşte măsura luată de Guvern, am o părere proastă.”Primarul comunei Bughea de Sus, Nicolae Pepenel„ Deocamdată nu facem disponibilizări, suntem sub grila legală. Avem cu şase angajaţi mai puţin, iar limit este de 21. Despre noua măsura luată de Guvern nu am nici o părere.”Primarul comunei Buzoeşti, Gheorghe Toma„ Nu există nimic scris ofcial şi deocamdată nu facem concedieri la nivelul primăriei. Suntem o primărie de gradul I, avem 27 de oameni, iar legea prevede 24 de angajaţi. Pe de o parte măsura luată de Guvern este binevenită pentru economia României, însă pentru oamenii de rând este rău.”Primarul comunei Bradu, Tudor Florin Frătică„ Măsura luată de Guvern este o măsură bună, având în vedere situaţia economică a României. La unele primării sunt multe posturi create artificial, unde se mai poate renunţa la unii funcţionri. Noi avem un număr de 70 de angajaţi, din care o să renunţ la patru în primă fază şi mai apoi la alţi trei.”Primarul oraşului Ştefăneşti, Dorin Bărbuceanu„Deocamdată nu se pune problema disponibilizărilor deoarece am mare  nevoie de oameni. De la ADP au plecat 4-5 oameni şi noi suntem o localitate urbană în devenire. Organigrama este de 67 de angajaţi, iar noi avem 38 de oameni. Am servicii pe care nu le-am organizat, deci mai trebuie să angajez personal.” Primarul comunei Căteasca, Corneliu Oprescu„ Nu am stabilit nimic în privinţa restructurărilor. Avem un număr de 13 angajaţi. În discuţie intră şi şoferul şi femeia de serviciu, dar şi bibliotecara. În ceea ce priveşte noua măsură luată de Guvern, nu am nicio părere.”Primarul comunei Cetăţeni, Ion Toader„ Încă nu ştim câte persoane trebuie să disponibilizăm. Deocamdată nu avem nimic stabilit. Avem un număr de 22 de angajaţi. Despre măsura luată de Guvern cred că este aberantă, deoarece este făcută fără nicio consultare, fără un studiu al fiecărei instituţii. Este de discutat...de ce la două localităţi cu acelaşi număr de locuitori, într-o primărie sunt 30 de angajaţi, iar în cea de a doua sunt doar 15?! Cred că şi acest lucru trebuie discutat.”Primarul comunei Cicăneşti, Ion Ionescu„ Eu am nevoie să angajez, nu să disponibilizez. Sunt sub limita legală de angajaţi şi nu mă încadrez în noua măsură luată de Guvern. În ţara aceasta nimeni nu respectă nicio lege, eu de ce ar trebui să respect? Eu unul nu  recunosc Guvernul.”Primarul comunei Ciofrângeni, Florin Dorin Panţeru„ Nu facem nicio disponibilizare deocamdată. Am un număr de 16 angajaţi şi nu cred că trebuie să dăm afară din personal. Am aceeaşi părere proastă  despre toate măsurile pe care le-a luat Guvernul.”Primarul comunei Ciomăgeşti, Ion Preda„ Am nevoie de oameni ca să fac treabă bună. Avem un număr de nouă angajaţi şi lipsă două persoane. Măsura luată de Guvern este bună pentru mine, ca primar, care am lucrat cu oameni puţini.”Primarul comunei Corbeni, Daniel Dincuţă„ Nu fac nicio disponibilizare deocamdată, sunt sub limita legală. Mai mult, eu trebuie să angajez încă patru persoane ca să ajung la organigrama legală. Măsura luată de Guvern este o măsură bună. Poate există şi alte primării care trebuie să facă disponibilizări.”Primarul comunei Corbi, Mihai Ungurenuş„ Deocamdată nu fac restructurări de personal. Avem şapte funcţionari şi un post vacant, nu am peste normă. Avem 4000 de locuitori, ne-am descurcat cum am putut, dar dacă trebuie…aplicăm principiul -Unde-i lege, nu-i tocmeală- !”Primarul comunei Cuca, Gheorghe Cernătescu„ Nu am primit nimic în scris, deci nu ştim în ce proporţie să facem disponibilizările. Am funcţionat cu şapte angajaţi, iar în aceste condiţii, după cum se aude, am voie până la 14. La cum am muncit noi, cu angajaţi puţini, măsura luată de Guvern este binevenită pentru că sunt primării care au mulţi  angajaţi, care nu fac nimic, iar la mine funcţionarii nu au timp nici de pauză de masă, deoarece volumul de muncă este mare.”Primarul comunei Dâmbovicioara, Dumitru Secăreanu„ La noi nu este cazul să facem disponibilizări. Mai mult, trebuie să angajăm trei persoane. Avem 13 angajaţi, sub limita legală, nu ne-am permis niciun gardian. Dacă legea spune să dăm afară o să ne conformăm, dar deocamdată nu am văzut nimic oficial.”Primarul comunei Domneşti, Nicolae Smadu„Încă nu am discutat în privinţa concedierilor, avem luni şedinţă în Consiliu Local. Avem nouă angajaţi, suntem subdimensionaţi, am mai redus din personal şi dacă trebuie vom mai reduce. Am exact ce-mi trebuie. Comuna Domneşti este de sine stătătoare şi nu am sate. Unde necesită este firesc să se reducă personalul, dar la noi în primărie numărul funcţionarilor este subdimensionat.” Primarul comunei Dragoslavele, Gheorghe Mihai Tarbă„ Nu aş vrea să mă pronunţ în privinţa măsurii luate de Guvern până nu văd legea. Nu aş vrea să dau date eronate cu privire la restructurări”.Primarul comunei Drăganu, Aurelian Maria„ Încă nu am văzut legea, dar despre măsura luată de Guvern am o părere foarte proastă. Anem 16 angajaţi ai primăriei, dar în privinţa disponibilizărilor încă nu mă pronunţ. Vom vedea dacă dacă ne încadrăm în numărul legal.”Primarul comunei Hîrseşti, Ioana Pircan„ Deocamdată nu facem nicio disponibilizare, aşteptăm să vedem legea. Despre măsura luată de Guvern nu am o părere bună. Avem 22 de angajaţi cu primar şi viceprimar. Nu putem face concedieri...oamenii au rate, credite şi este foarte greu.”Primarul comunei Leordeni, Marian Ibric„ Deocamdată nu facem disponibilizări, nu a venit o normă clară. Până nu vine grila,nu luăm nicio măsură. Avem 6500 de locuitori, iar angajaţi care ţin de primărie sunt în număr de 34, dintre care trei sunt în prag de pensionare. Nu ştiu încă dacă şoferii şi paznicii comunali intră la restângeri.”Primarul comunei Lereşti, Gheorghe Tonghioiu„ Încă nu avem o orientare în privinţa restrângerilor de personal. Avem 16 angajaţi la 5025 de locuitori. Funcţionarii primăriei sunt foarte puţini, fişa postului este foarte încărcată.”   

Nr. 250 (6 - 12 apr. 2009) Doua femei au stricat liniştea "generalului" Gabriel Bratu. Acestea au venit tocmai de la...